MESAJE PRIMITE ÎN DAR....

Acum Timpul și-a schimbat clipa
Acum chemarea mea
E legănat cu moartea
Acum soarele ți-a strecurat
Cheia printre vise
Lumina lui
E matricea Mea...
Lumina Ta...
E rodul meu.
Da ...
Sună cam ciudat
Nu crezi?
Mă rog de voi ca de copii
Să vă jucați liberi în fașă...
Mă rog de voi să vă dezleg,
Dar...
Pescărușii au învățat chemarea...
Ei zboară spre Lumină
Când valuri vin spre ei!
Tu călimară spartă Ce-ți verși a ta cerneală
Nu vezi că timpul zboară?
Nu vezi că graiul vostru
E Turunul Babel scăpat din închisoarea
Ce s-a duelat cu vorba!
Credința voastră-i oarbă?
Credința voastră-i rouă
Ce se topește în soare...
Ce se topește în clipă!
O...
Fulgi de bucurie vă sădesc în suflet...
Știți bine!
Dar dacă lutul vostru mă cheamă...
Am să vin!
Mă dau jos de pe cruce...
Mă șterg de spini și hulă
Și vin să vă iubesc
Căci m-ați urcat pe cruce
Eu vă descoper calea...
Vă iau de măini și gata...
Vă las purtați de vise
De freamătul din voi.
Dar vă deschid o ușă...
Veniți ...
Vă chem...
Dar...
Oglinda voastră-i ștearsă
De închipuiri nebune!
Oblonul vostru-i vechi
Și ruginit de vreme,
Eu vă descopăr drumul
Și ușa v-o deschid
Căci lanțuri grele trag!
Conștința voastră -i grea
Mai spal-o cu iubire,
De semen și de Mine
Căci casa mea îi deschisă
Doar bateți ușor la ea...
Căci fapte eu aștept!
Intenție măcar...
Sub rânduri printre file
Rugați-vă
Măcar...
Căci nu pot să vă las
În negura bocită
În gura tunului...
Căci este răzbel mare
Cu gânduri ...
Căci s-a uitat iubirea...
Acum...
Eu doar vă chem...
Acum...
Acum mă rog de Tine...
Mâine te rogi doar Tu!
Să mergem împreună
Să mergem în lumină
Căci întunericul e jug
Ce -i poleit cu aur
Ce strigă în urma voastă
Vă ispitește
Văzul...
Vă chinuiește somnul
Să lunecați în văi
Să  vă înecați în larg!
Eu viața mi-am dat pe cruce
Iubiți-mă!
Iubiți-vă!
Așa cum vă iubesc Eu!
....  .... ....

BUCURIA CRĂCIUNULUI ÎN DAR...

Mă bucur că fulgii mi-au numărat anii...
Ani ascunși în templul de Sus,
Mă bucur că Domnul mi-a șters partitura,
Mă lasă desculță acum de Crăciun.
Copilul din mine
Îl caută pe cel ce era doar ieri
Ce stătea necăjită sub brad și  aștepta...
Chema doar un Moș scos din cărți cu povești...
Dar ce păcat tată că nu m-ai întrebat niciodată
Oare ce-mi doresc?
Erai ocupat...
Veșnic grăbit...
Să-mi pui doar pe masă,
O coajă de păine și-o cană cu lapte...
Căldură să-mi dai
Dar de sufletul meu răvășit de copil
Veșnic ai uitat!
O tată!
Anii au trecut
Iar eu caut printre praf
Copilul de ieri
Care a rămas supărat,
Și pașii îi îndrept spre Tatăl de sus
Care mi-a dat iubirea ce tu
 Nu aveai cum să o dai
Pentru că nici tu nu o aveai...
Acum pot să-ți zic că te-am iertat.
Mi-au trebuit ani
Ca seama să-mi dau seama că erai prea sărman
Ce puteai decât să-mi dăruiești?
Decât un coperiș ...
O pătură groasă...
Și un bol de ciorbă pe masă!
Acum ...
După ani de frământări
Și de căutări
Sunt cea mai bogată
Și mai iubită stea în casa Tatălui Meu
Ce îi doar Dumnezeu.
Am bătut la poarta sa
Și mi-a dăruit iubirea
Să o împart cu tine
Trecător de rănd...
Flămând ...
Însetat...
Ia poftim din traista Mea
Ajuge la toată lumea!
Acum pe pământ
Colind printre rânduri
Creștine
Deschide-mi!
Sunt la poarta Ta!

MAGIE DE CRĂCIUN...

Am cerut o lingură de supă...
Am cerut o coajă de suflet...
Și ce am primit în schimb?
Nisip plutitor în călimara de lumini.
Eu sunt o parte din misterul vieții
Ce nu se joacă de-a valma
Eu sunt mișcarea ce nu stă o secundă într-un loc.
Ce?
Ai uitat ritmul?
Ai uitat notele de pe portativ?
Micuță vioară?
Doresc ca să-mi cânți!
Doresc să-ți măngâi părul
Pe strune de chitară!
Doresc să plutim
Dintr-un abis în altul.
Ce?
Mă cauți printre morți?
Eu sunt mereu cu tine.
Îți șoptesc doar ușor!
Ascultă-ți inocența
De copil dezbrăcat
Desculț printre clape
De pian răsturnat,
Pe note ce cad lin
Pe portativ de foc,
Ce fac dansul să se întețească!
Tu dansator pe un ring ce-ți sărut
Doar atingerea pasului Tău
Cu pământul.
Ești bucurie...
Ești clipa de acum.
Muzica dispare....
Rămâne în călimară
Doar aripa mea de înger înmuiată în sânge,
Rămâne rapsodia ce am sădit-o în suflet...
Rămâne ghiocelul
Ce l-am plantat sub nea,
Aripile mă ard și -mi aleg calea spre Tine...
Te las acum...
Te las...
Căci domnul mă cheamă
Să-i cânt la chitară...
Sau harpă...
Fie ce-o vrea!
Te las acum...
Căci te-ai trezit.
Bucură-te și Tu
De Magia sărbătorilor de Iarnă,
Într-o seară luminată de Crăciun!

ALERG...

Alerg căutând doar iubirea.
Pășesc visând în lumină,
Moartea și viața stau zâmbind
Suspendate între cer și pământ
Murmurând iubirea.
O noapte printre șoapte...
Suntem oameni
Pe cărarea vieții
Care am ales rapsodia
Clonată din univers.
Adun doar în mine
Cerul răsturnat de jocul așteptărilor noastre
Deschis mereu în noi.
Copil ghem de vise
Vântul te caută în ploaie
Ca o provocare care curge
Într-un șir de lecții.
Nu bogăția creează fericirea
După ce ne învățăm lecția
Descoper
Iubirea!
Îmi scald zborul în clipiri!
Exist și visez.
Nimic nu am făcut pe scena vieții
Până nu am descoperit Iubirea!
Alerg...
Alerg.

PROVOCARE...

Am trăit umilințe,
Dăruind soare...
Am înotat în ape tulburi,
Gândind curat m-am descoperit pe Mine
Prin Tine...
Când nu era prea tărziu.
Nu am făcut nimic pentru mine!
Ce vreau să las pentru Tine
Poieni și linii frânte...
Actori minunați...
Masca va cădea...
Gândește doar clar și curat!
Eu ...
Clovn pe scena vieții pentru cine
Nu știe să citească printre rânduri doar!
Mă bucur că exist...
Mă scald în apa Vieții...
Descifrez amalganul clipei
Configurat în eternitate!
Alerg!
Alerg...
Pe un câmp cu maci...
Cântecul răzbate ca o aripă frântă
Așteptând să învăț lecția!
Să mă însoțească în propriul infinit
Căutând iubirea 
Să o împart cu Tine!
Ca o provocare ...
Ca o ispită...
A clipei .

MÎNGÂIERE...

Am învățat să merg
Prin pași mărunți
Călcând în urma Ta,
Doamne...
Mi-ai cântat din oda iubirii
Ca un preludiu
Pe altarul credinței
Printr-o lacrimă de ger
Plânsă într-un ocean
La un pas de durerea mea.
Poți spune chiar dacă sunt desculță
Visele nu mi-au fost șterse niciodată
Chiar dacă m-am născut ca un muritor...
Crucea Ta Doamne
Mi-a spălat păcatul meu!
M-am născut
Ca să vindeci Tu Doamne
Suflete ...
Tot prin Iubire!

DINCOLO DE MINE..

Pe o notă rătăcită
A pianului clape,
Uitată în anii vremii
Te-am luat de mână iubire...
Nisip mișcător!
Am fost Eu,
Sunt Tu...
Voi mai fi eu ceea de dincolo de ușă?
Căci voi pleca din viață
Trăind în oceanul ierbii sălbatice.
Îmi strig cu greu anii
Din ierbarul copilăriei amintire,
Să-i duc pe clape rătăcite
Dincolo de mine aș vrea
Prin poarta mișcătoare
Nisip fluviu aș vrea eu oare...
Înot...
Înot,
În oceanul grădină
Plantat de vise!
Sunt muntele iluziei
În noaptea fără de păcate
Zâmbesc...
În drumul meu cu sens unic
Peste luminițe care devin
Doar fluturi
Născuți din oceanul iubirii
Trăiesc doar
Ce am ales să fiu
Dincolo de mine
Înseara luminată
În seara mult așteptată
În seara de Crăciun...
Stau...
Cu îngerii la masă
Și cu  Domnul Isus.

DUELUL PENTRU IUBIRE...

Iubire la duel!
Viața te provoacă!
Urmează-ți visul Tău.
Undeva ...
Cineva...
Luptă pentru viață
Și se bucură că poate doar respira!
Provocarea curge...
Nu sunt Prometeu...
Sunt doar oglinda Ta!
Sunt soră...
Fiică...
Soție...
Mamă!
Ce zbor spre infinit
Urmând jocul neastâmpărat din grădina
Plantată cu vise.
Îți scriu doar o scrisoare
Sau...
Poate și un sms!
Ce nu-i hazardul!
Sunt Eu!
Din neant...
De dincolo de mine
Între viață
Naștere
Și moarte!
Adun doar Toamna anilor
Numărați în frunze
Ca o lacrimă ruptă din largul Univers!
Sunt om
Înr-o arenă
Unde fiarele chiar mă iubesc!

IUBIRE!

Poem sunt printre voi...
Sunt felinar cu voce
Ce -ți strig de atâtea ori!
Sunt clipăit de note
Ce-ți cânt ușor în somn...
Sunt ...
O fecioră singuratică
Ce -ți răscolește lutul!
Să-și caute-n agendă
Adresa ta de e-mail...
Sunt ...
Ceva mai dulce...
Sunt...
Frunza printre pleoape
Ce îți spune
Printre gene...
Iubește
Iar Iubește...
Nu bogăția vremii!
Iubește cugetând...
Descoperă cărarea
Prin simplitatea ei
Există printre trepte
Ca să renaști din nou
Și scaldă-te în lecții
Copil iubit de noi.

CLEPSIDRĂ PRINTRE RÎNDURI...

Clepsidră răsturnată
Ce stai într-un ungher...
Clepsidră spartă în două
Pierdută în mister!
Nu vezi că-i frig afară...
Nu vezi că timpu-i scurt?
Vestește lumii odată
Că vreau să mă aculți!
Nu sunt ce-ai vrut să fiu...
Nu sunt din fier forjat!
Sunt călimară spartă...
Sunt praf în urma Ta!
Sunt lacrimă de soare
Sunt porțelan de nea!
Nu-mi numeri pașii mei?
Nu-mi vezi cum caut Timpul
Să-l pierd într-un tunel?
Să -i rup rotița ușii...
Să-l ferechez nițel!
Să uit că mă voi pierde odată
Cu ploaia dintre ierni...
Să uit că port iubirea
Pe rouă și prin veri!
O picătură  ce te naști din lacrimă de zumzet...
O bucurie sfântă...
Pecete de sărut!
Eu te dezmierd în noapte
Eu te iubesc pe veci!
Clepsidră călătoare...
Clepsidră amețitoare...
Clepsidră...
Tu...

CĂUTARE...

Iubesc picătura ta din privire,
Iubesc copiii stelelor ce sunt pe pământ,
Iubesc roua din prvirea lor
Pietrișul din urma lor.
Iubesc zâmbetul ce caută doar răsfățul rapsodiei,
Frunzele ce cad și caută sa-ți sărute pleoapa,
Ploaia toamnelor ,
Sau fulgul de nea care zâmbește în dansul  nebun
Ca un fluture printre stele!
Te caut printre lumi
Și te găsesc stând ...
La masa tăcerii
Printre coloane .
Eu sunt Tu,
Tu ești doar Eu,
Și amândoi suntem doar unul
Dintr-un început!

PAȘI...

Un pas spre Dumnezeu
Și el îți daTotul!
Mă pierd în Tăcerea lui
Căutând un răspuns
Printre strigătele gândurilor mele ascunse,
Țesute din  gheața neputințelor...
Gânduri aspre care caută pacea
Lumina...
Ce alunecă din ancora Timpului
Să mulțumească clipa
Ce a picurat din streașina vremurilor
În așternutul Tău.
Valsez ca o spovedanie
Ce se întâlnește cu darul primit
Și caută doar iubirea...
Mulțumesc universului
Pentru răspunsurile primite
Prin Tine
Care ai bătut la poarta mea.

DINCOLO DE TIMP....

Îți dau Doamne pentru o clipă durerea mea!
Hrănește-mă cu pacea ta doar.
Eu fac un pas spre Tine
Căutănd doar un răspuns
Să-mi dai!
Strigătul gândului meu ascuns
Nu mă lasa să-ți ascult tăcerea de dincolo de Timp,
Dar caut un răspuns țesut din iubirea mantiei tale,
Că nu îndrăznesc să cer mai mult...
Ce ar îngheța și cel mai aspru gând.
Eu pacea din lumina ancorei Timpului
Ți-o cer!
Scoate-mă din valea morții Doamne!
Deschide-mi porțile ce duc spre mine
Ca să te găsesc în pleoapa mamei care plănge...
În bucuria florilor pe cămp...
În pasul gândului ce naște doar iubire,
În tot ce suflă pe pământ!
Te caut dincolo de Timp,
Dar te găsesc în mine!

TRĂIEȘTE-ȚI VISUL..

Trăiește-ți visul
Așa cum îți dorești!
Închide ochii și caută-ți speranța
În suflet,
Dar nu uita că Tu ești singura Ta cale,
Chiar dacă în cerc te-nvârți.
Cu gândul să găsești salvarea...
Dansează...
Scrie....
Plimbă-te
Fă sport!
Nu-ți refuza din ceea ce
Inima-ți cere.
Ea știe totul
Ce-i mai bine!
Acum te întreb...
Răspunde-ți Ție!
Cum ai vrea să te găsească clipa?
Vesel?
Sau trist?
Palid?
Sau îmbujorat?
Optimist?
Sau...
Alegerea e totuși a Ta!

VOCEA CLIPEI...

Ascult vocea clipei și mă cutremur...
Ascult pasul țesut pe covorul hărții cerești.
Ascult freamătul dintre echinocții
Și primesc nota pe portativ
Care o împletesc cu o culoare
Într-un vals magic.
Frumusețea cosmică mă duce acolo
Unde cântecul se împletește cu Tine.
Vreau să fiu  cât mai aproape de clipă
Să am la îndemână culori și fire de mătase
Pe care grația divină
Le imbracă într-un veșmânt care freamătă
Atunci când harpa Ta,
Se oprește pentru o clipă
Din vocea amurgului.
Îi mulțumesc clipei
Că m-a condus într-o lume pe care
Nici nu poți visa,
Pentru că-i pierzi ritmul.
Pentru căteva note cerești
Ce s-au rotunjit prin mine,
Perfect acordate!
Nu mă grăbesc...
Le ascult...
Lăcrimez...
Și îmbrățișez ritmul
Care curge ușor spre tine,
Prin aripi de lumină
Peste vocea Timpului,
Să-ți sărute corzile sufletului
Cu iubirea sa.
Acum mă opresc din dansul împletit al cerului
Și murmur doar în taină.

PAȘI PRINTRE VOI...

Mi-am înmuiat pensula
În călimara cu poeme
Și ți-am scris o slovă
Din lacrima universului
Care  sărută
Stelele prin picătura lor.
Albastrul cerului presărat
Cu luceferi
Își întinde o aripă moale
Peste noapte până în zori,
Te eliberează grațios de clipa
Trecutului...
Pentru a gusta din cupa prezentului
A spera la ploaia de iubire
A cântecului fără cuvinte
Ce își caută desculț
Atingerea sufletului.
M-am născut rătăcită
În ecoul anotimpurilor...
Am pierdut visele care alergau
Și fugeau din calea mea,
Pentru că nu erau scrise pentru mine...
Chiar dacă le doream.
M-am trezit biciuită de durere
Pentru că am venit goală pe lume!
Ploaia mi-a spălat
Zgura ce-mi umbrea
Răsăritul
Din călimara de aur!
Fulgii de nea din părul meu
Mi-au brăzdat sufletul
Cu trecutul timpului
Ca un vals între lună și soare.
Mi-am pictat dorințele cu nuanțe de curcubeu,
Dar nu am știut că
Neputințele mele vor fi
Aripi ale îngerilor care
Cu câteva bătăi
Mă vor feri de ploi,
Iar cerul va privi
La tine prin ochii mei...
Iar eu voi fi
Doar o sirenă care
Nu va putea să pășească pe pământ
Pentru că tălpile mă vor arde!
Dar voi pluti
In lacrima universului
Ce îi oceanul sădit de Dumnezeu pe pământ
Unde voi dansa printre
Stropi...
Culoare...
Și muzică
Doar iubirea
Ce-i scrisă tot pentru Tine!

M-AI ÎNTREBAT CINE SUNT...

Sunt un înger cu chip de femeie
Ce mi-am frânt aripile în cădere...
Sunt o mamă ce-am zămislit doar fii pentru lume,
Sunt o apă ce mă hrănesc cu lacrimă și iubire
Ce pot spăla îndoielile cu cuvântul meu!
Sunt chip de lut ce pot să zâmbesc chiar dacă sunt tristă...
Pentru că trăiesc doar clipa de acum!
Căci ieri...
Sau mâine poate fi doar o amăgire...
Ce te înlănțuie doar în visare!
Am fost cândva o umbră printre morți...
Ce-am fost grațiată doar
Să-ți spun ce poți să pierzi daca iubirea
O lași uitată printre rafturi prăfuite!
Acum sunt ca o stâncă printre valuri...
Furtunile mi-au sărutat picioarele...
Și lacrimile mi le-au șters,
Mi-au spart lacatul sufletului meu,
Să nu mai am grijă de chei .
Acum să ajungi la poarta Tăcerii nu e greu,
Să-ți umpli paharul
Din iubirea mea
Pe care am primit-o...
Și o dau mai departe...
Trecătorului desculț,
Văduvei obosite,
Orfanului flămând
Iar ție ...
Doar îți reamintesc ce ai uitat de griji,
Că nu ești singur pe cărarea Ta,
Iar dacă te-ai rătăcit fără să vrei...
Un felinar în noapte tot zărești!
Un zâmbet cald de dincolo de val primești,
Iubind ai cheia
Ce poate rupe lanțuri...
Lacăte ...
Și inimi învrăjbite!
Iertând ai uși deschise!
Iar dăruind ai Viața.

UITARE...

Uitasem să mai cred în mine,
Să-mi dăruiesc o clipă de visare,
Să -mi văd din nou agenda de dorințe,
Să sper în clipa de miracol,
Să mai zâmbesc din când în când!
Și am uitat să cred că sunt și oameni  printre oameni...
Ce te ajută să respiri adânc...
Să crezi în clipa de iubire.
Dar căutând în sacul cu obiecte învechite,
Răspunsul l-am zărit cât ai clipi
Căci viața trebuie trăită azi nu ieri sau mâine!
Și dragostea clădită printre clipe,
Ca să topească suflete împietrite!

CUVINTE....

Dumnezeu se roagă de oameni
Sau oamenii se roagă lui?
Cea mai mare iubire este tot pentru el
Iar restul pentru cei din jur.
E cale lungă de ani și ani de frământări
Să ajungi să înțelegi chemarea lăuntrică
Care nu are cuvinte...
Chemarea vieții
Chemarea în iubire...
Atunci lacrima ta se va schimba în bucurie.
Am renunțat a mai picta pe pânze
Pentru că am primit darul de a picta
În inimile oamenilor.
Mi-am înmuiat pensula în iubire
Și am deschis porți
Ferecate în conștiință...
Poate acum bat la poarta ta
Pentru că sunt trimisă...
Mâine voi bate la fereastra ta
Și tot voi găsi o cale
Să semăn ce am primit...
Vreau doar să împart
Darul meu cu tine...
Nu fi trist!
Tristețea e doar
Poteca ce duce la inima ta
Pentru a găsi bucuria
De dincolo de cuvinte!

VIAȚA CA UN CARUSEL...

Viața e doar un moment ce-ți aparține!
Să nu te oprești din drum
Crezând că ai totul...
Călător desculț printre poieni!
Trupul tău aparține pământului...
Sufletul nu-ți aparține...
Familia ta,
Copii tăi...
Aparțin inimii tale...
Talentele tale
Aparțin circumstanțelor...
Amintirile...
Aparțin timpului!
Hainele de pe tine...
Banii tăi...
Nu ți-au aparținut niciodată!
Atunci...
Ce crezi că duci în valiza ta
Pentru a deschide poarta timpului?
Pentru a trece dincolo nestingherit?
E doar Iubirea!
Care acum o vinzi pe bani...
Sau o ignori...
Dar care știe să ierte!
Trecător nebun
Dacă mâine ți-ar suna ceasul...
Valiza ta e goală?

Sunt doar om...

Sunt doar om,care mă lupt cu mine...
Viața îmi răspunde la gânduri prin fapte...
Unele lucruri vreau să le schimb în mine,
Să las tăcerea să se contopească cu realitatea...
Să văd dincolo de gândul nostru...
Să mă inpac cu mine
Sătulă de atâtea piedici,
Dar îndrăznesc...
La sfârșitul zilei sunt tot om!
Modelat din aluatul
Iubirii pentru oameni
Cu chip de femeie,
Cu amprenta lui Dumnezeu în suflet!
Uneori dezgustată...
Dar gata să o iau de la început
A doua zi .
Sumt om doar...
Ca și Tine!

OGLINDA SUFLETULUI TĂU...

Dacă taci și asculți  vocea îngerilor
Nu ești singur!
Miracolul vieții e însăși viața!
Intreabă o floare de pe cămp
Dacă se simte fără de folos...
De vreme că tot se usucă?
Ea îți va răspunde...
Ca este frumoasă prin frumusețea ei...
Întreabă răul
Dacă se simte fără de folos...
De vreme ce curge în același sens?
El îți va răspunde că încearcă să fie doar rău!
Nimic nu e fără de folos pentru Dumnezeu!
Nici frunza care cade...
Gâza care zboară...
Totul există pentru a fi!
La fel și tu...
Doar încearcă să fi tu însuți
Și e de ajuns!
Sufletul tău este oglinda pasului tău.

DANS ÎN IUBIRE...

Nu contează cât de departe ai rătacit
De-a lungul drumului Tău...
Sau dacă te-ai mai oprit...
Dar când te intorci la pieptul meu
Și privești în jur,
La capătul treptelor,
La o distanță de o respirație doar,
Te voi ridica în  iubire...
Și vom cânta dansând printre zări în lumină,
Unde am învățat să iubesc,
Să compun poezii,
Să mă ridic și să merg mai departe...
Chiar dacă cuvântul meu
Moare printre frunze...
Va veni vântul de toamnă și le va duce în patru zări,
Chiar dacă sunt o mlădiță
Iar tu trunchi bătrân bătut de vănt...
Eu sunt mereu veselă că pot auzi foșnetul mantiei tale,
Care așteaptă doar iarna
Și alte mlădițe să-ți crească!
Ca să -ți amintești de mine!

A MAI TRECUT O ZI DIN CALENDAR...

Te caut tinerețe printre file...
Te caut în albumul prăfuit..
Și mă inteb unde sunt anii...
In care eu eram ca o copila?
Și-a mai trecut un an din calendar...
O zi cu flori și cu surprize...
O zi ce-mi spune că exist...
La o jumate veac distanță către stele!
Și-a mai trecut o clipă pentru univers...
Ce -i ca un foșnet pentru floarea din grădină,
O rază ce pălește printre frunze...
Că-i toamnă lungă -n viața mea...
Columna timpului mă trage fin de mână...
Să-mi amintească
Că am îmbătrânit cu un an...
Să nu-mi uit calea ce mi-a fost sortită
De dascălii din cer.
Și-a mai trecut o zi din viața mea.......
Cotfas Doina

CĂUTARE...

Cu toții căutăm ceva...
Găsim lumina...
Ce-i în noi,
Dar nu știm ce să facem cu ea!
Viața fără iubire
E un gol imens
Ce-și caută bariera
Să o străpungă...
Nu aștepta!
Eliberează-te de frici...
De iluzie...
Și atunci mulți te vor urma!
Cotfas Doina

AȘTEPTARE...

Aștept ca un copil poștașul cu răvașe...
Aștept până și-o filă din cartea cu povești...
Dar...
M-ai uitat atât de repede...
Chiar de mă vezi din când în când!
Că m-ai simțit departe...
Desculță printre stele...
Chir dacă iubirea mea ajunge sus pe munți...
E ceață mare afară
La ușa Ta străine...
N-ai cum să vezi prin geamuri
De nu le vei deschide...
Auz degeaba ai...
Că nu-ți cerșesc prin vorbe...
Eu bat la uși deschise
De suflet
De la suflet...
Căci darul meu primit
E dar divin celest
Căci m-a ales săracă
Cu buzunare goale
Să reamintesc iubirea
Ce stă uitată afară...
Ce-i ca o picătură
De apa pentru floare
Ce-i hrană pentru suflet
Când este obosit.
Misiunea mea e grea...
Căci bat la ușa Ta!
Căci poate -ai obosit...
Sau ești prea istovit...
Să spargi lăcatul ușei..
Să pot intra cu -o rază
Să-ți oblojească o rană...
Și-atunci...
Aștept...
Aștept...
Ca să mă primești...

TACEREA MEA...

Clipa dispare intre cer si pamant...
La un pas de soarele rasare...
Dansez printre cuvinte
Imbratisand dragostea,
Unde gandul gandit se termina...
Pacat ca m-ai facut sa ma simt ca un cersetor
La poarta imperiului Tau...
 Eu tot bogata sunt in suflet
Chiar daca nu-ti cersesc darul promis...
Ti-am daruit doar o pata din paleta mea de culori...
Sirag ti-am pus de nestemate la picioare...
Sufletul meu de copil
E trist ca ai uitat sa iubesti...
Tacerea mea...
E dincolo de cuvinte...
Cotfas Doina

AM POPOSIT PRINTRE VOI...

M-ai făcut  să fiu ca o piatră...
Și m-ai șlefuit cu ploi și vânt...
M-ai ars în cuptor
Să mă călesc...
Mi-ai dat venin amestecat cu miere
Ca să nu uit cine m-a creat!
M-ai sculptat după chipul tău
Pentru ca să nu te pot uita...
M-ai pictat ca pe o icoană
Să nu cad în întunericul necredinței
Ce amăgește lumea...
Pântecului meu i-ai dat roade
Ca să mă pot bucura
Ca un pământ roditor
Ce -l semeni ...
Mi-ai arătat tainele vindecării sufletului
Ca să alin durerea prin zâmbetul meu.
Mi-ai deschis inima
Să pot primi iubirea divină
Și să o împart cu cine îmi iese în cale...
M-ai învățat să spulber tristețea
Chiar dacă sufletul meu
Plângea de foame...
M-ai îmbrăcat din zdrențe în mătăsuri
Ca să fiu în rând cu lumea
Pentru ca ea să  mă admire
Și să fiu ca o amăgire...
Ca o ispită pentru
Trecătorul ce a uitat de Tine Doame...
Care nu vede dincolo de val...
Dincolo de templul chipului cioplit
De un cioplitor iscusit
Și se amăgește între întuneric și lumină...
Care uită a iubi frumosul
Cu sufletul...
Mi-ai dat ca  misiune a nu uita
Iubirea...
A reaminti-o celor care nu mai cred
Că este darul cel mai de preț
Ce l-am primit
La botezul lacrimei și vieții...
M-ai luat de mână
Și m-ai dus dincolo și mi-ai arătat ce pierd
Dacă uit Iubirea...
Mi-ai arătat ce preț are viața...
Și m-ai învățat să trăiesc clipa...
Să zâmbesc în furtună
Să plâng în soare...
Să cred că visele se pot împlini
Dacă crezi cu adevărat în Tine Doamne.
Cotfas Doina

PELERIN ÎN CASA MAMEI MELE...

Mă întorc acasă cu inima lumină...
Mă întorc acasă din lumea viselor ce se împlinesc...
Primit-am daruri multe,
De suflet pentru tine!
Am alergat desculță
Pe pietre sus pe munte,
Am dus poveri ascunse...
Cu frământări și gânduri...
Am bătut la poarta iubirii divine...
Și am primit ca lecție tot iubirea!
Am privit ,,Dansul soarelui ,,
Care a luminat trecerea timpului
Într-o clipă
Ce a venit ca un dar
Pentru mine și lume .
Am primit Iubirea

Și o împart cu tine!

PICURI DE LUMINĂ

Tăcerea mea...
Ofrandă pentru zei...
Tristețea mea...
E că m-ai uitat!
Misiunea  ce-am primit-o
Am împlinit-o!
Chiar dacă pana  am îmuiat-o
În lacrimă...
Și pensula în curcubeu ...
Sufletul meu e tot bogat
În zborul spre lumină!
Acum sunt picătură de lumină
Descultă printre rânduri
Clepsidră călătoare
În dansul printre lumi
Ce a bătut la ușa Ta
Clădită printre file.
Picuri de lumină e iubirea mea
Pentru lume!
Chiar dacă uși și geamuri
Stau ferecate-n calea mea!

COPILARIE...

Mi-am regăsit copilăria îin Tine...
Mă plimb îin papucei de porțelan printre rânduri
De frică să nu te rănesc cumva...
Doar...
Amintiri....
Rupte dintr-un  puzzle.
Mi-e frică să nu fugi în abis
Și să te caut înebunită prin viața copiilor mei.
Mi-e dor de plăcintele cu mac
Pe care le făcea mama...
Mă striga de zor să mă aducă acasă în pridvor
Din pădurea cu nuci a lui nea Vasile.
Mi-e dor de cerul  plin de lumini...
Stăteam seara și așteptam să cadă o petală din suspinul bolții...
Și ziceam....
A mai căzut o stea!
Oare moare cineva?
Oare ce vis visat ....mâine se va implini?
Mă uit doar la cutia amintirilor
Ce-i în sufletul meu
Și zâmbesc!
Ce bine e că nu toate visele copilăriei se implinesc!
Poate azi eram....
Zana din povesti...
Iar Fat Frumos avea cal...
Si nu avea gip
Sa ma plimbe peste dealuri
Sa lupte cu balaurul zis CRIZA!

AM ALES LUMINA...

Am citit în sufletul tău lumina creației,
Mi-am deschis mintea și inima
Și te-am privit cum te împiedici și te ridici
La fel cum am făcut-o și eu...
Și o mai fac...
M-am trezit azi...
Trăiesc ce vreau să fiu mâine
Și constat că ieri era un vis...
Căutându-te printre rafturi răsfoind romanul vieții,
Citindu-te ca dintr-o carte sfântă
Pentru că era scrisă cu lacrima durerii
Cu cerneala ce picură din suspinul cerului...
Pentru a rupe blestemul țesut din neiubire...
De ce oare...?
De ce ...
Caut și caut
Și într-un final mă regăsesc într-o călimară
Și o culoare
Ce vine de undeva de sus pentru tine...
Sa-ți liniștească inima,
Eu care-ți citesc în suflet
Te văd rătăcit pe drumul misterului
Căzând în capcana minții.
Vreau să te iau de mână ...
Să mergem împreună
Chiar dacă mai zăbovesc un veac pentru tine!
Dar știu că am fost lumină pentru un suflet rătăcit
Așa cum eram și eu la început de drum.

SĂRUTUL TIMPULUI...

Prefer tăcerea pentru că ea nu mă trădează!
Nu mai vreau să schimb lumea ...
Vreau să mă schimb doar pe mine!
Și atunci și lumea se va schimba
Pentru că o voi privi prin ochii sufletului meu.
Tu trecător printre rînduri..
Nu uita când vântul te va săruta
Și timpul se va opri din plâns...
Atunci...
Ești aproape de inima cerului
Ce-i lacrima ce se prelinge din
Bucla timpului ...
Ca o sărutare a vietii.

UN POEM ÎN CALEA TA

Din sclavul zilei trecător,
Mai pierd câte un gând clădit
Pe entuziasn și bucurie...
Mai iau o palmă-n piept de la destin...
Învăț răbdarea ce-i ca spuma mării,
Mai las să cada căte-un strop
Din sufletul meu in palma Ta...
Sa -ți crească aripi din lumina mea.
Un strop din viața Ta îl lași la poarta mea
Fără să vrei
În timp ce ieși din viața mea,
Alungat de ignoranța Ta.
Eu sunt bogată prin iubirea ce o port
Firului de iarba și Ție!
Am învățat ce-i dragostea prin suferință...
Am fost ca un cerșetor la poarta mea!
Am stat de vorba și cu Tine...
Poate m-ai ignorat...
Dar nu m-am supărat...
Sunt doar eu ...
Un mic poem în calea Ta străine!
Ce își cânta și dansează trecerea sa
Lăsând o adiere în urma
Prin lacrima și bucuria sa.

SĂRUTĂ-MI PRIVIREA...

Sărută pământul
Și cheama-ma!
Sarută-mi privirea
Și am să te caut...
Săruta-mi pașii că exist!
Sărută-mi picioarele și te voi visa!
Dar nu așa cum ai crede și ai vrea!
Ci prin puterea iubirii
Ce-i poartă spre dragostea de Om...
Sărută-mi lacrima
Și am să zămbesc!
Dar nu cum te-ai aștepta ...
Ci am să-ți răspund cu un surâs
Din toată inima mea!

DE SĂNZIENE FORILE DANSEAZĂ

Îngerii, șoptesc poeme,
În noaptea Sânzienelor...
Dans al forilor
Cu mireasmă de iubire,
Printre picuri de lumina.
Petale bătute de vânt
Ce-ți aduc mirosul pleoapelor
Pe gene.
Cum vrei să dormi ?
Cum vrei să pierzi dansul florilor
Printre poeme?
Trezește-te  și dansează hora Sănzienelor pe câmp!
Cu felinare-n suflet
Ce-ti luminează calea ca o candelă în geam!
Surâsul tău...
Mă îmbie să gust dulceața florilor de iunie!
Să-mi împletesc coroană din flori culese de pe rouă
Cu dragoste și cu scănteie de lumină.
Te aștept la hora Sănzienelor pe cămp.

AM POPOSIT AICI PENTRU TINE...

Am poposit aici pentru Tine,
Cuvintele sunt porti către suflet si galaxii.
Bucuria mea este să te fac să zâmbești...
Să asculți muzica ce curge dintr-o lacrimă,
Din vârful clapelor de pian
Ce le ating printr-un sărut!
Simfonie...
Regăsire...
In liniștea nopții ce răzbate prin poieni,
Ca o revelație a visului visat...
Un concert al sufletului pentru Tine
Ce așteaptă sa-l umpli cu privirea treptelor de lumina,
Ca o impăcare a clipelor de bucurie
In eternitatea clipei
Pentru eternitate!
Ma împac cu tine ca intr-un joc de copii...
Chiar daca nu ne-am văzut niciodată!
Respir prin strigătul apei
Care răzbate prin pasii universului
Cu tandrețe,
Ca o ultimă speranța
Ce se inalța
De la pământ prin lacrima mamei
Sus la stele.

PORTI INTRE SUFLETE...

Am deschis poarta intre doua lumi.
Perdeaua s-a rupt
Dincolo de bariere!
Nu mai sunt doar eu,
Desertaciune...
Amagire...
In groapa acestei lumi in transformare!
Sunt mii de stele
La picioarele Templului soarelui
Si Lumii!
M-am trezit cautand pe Dumnezeu
In valea Tacerii
Sub flautul rasaritului
In dansul planetelor.
Sunt intre alfa si omega...
Am rupt pergamentul ascuns
Prin puterea adevarului si a dorintei.
Iubirea este cheia ce am primit-o in vis
Si o dau mai departe...
Prin bucuria de a darui!
Darul ce se intoarce inzecit
In lacasul de unde a pornit!
Nu ma judeca ca mai uit cate o virgula,
Sau o cratima...
Nu te lasa orbit de ambalaj...
Trecator in creatie...
Ci priveste in adancul vibratiei ce trece prin
Cuvinte...
Pentru Tine...
Pentru lume!
Mesajul meu e Iubirea!
Chiar daca razele care ajung la tine
Pe carari ascunse...
Se mai pierd pe la porti incuiate...
E greu sa rupi lacate ferecate
De lanturi si rugina de timp!
Nu crezi?
Incearca si tu!
Bate cu mine la portile ce nu ti se deschid...
Si nu pleca ...
La prima furtuna ce-ti iese in cale!
Calator descult printre cuvinte
Poleite cu dantele aurite...
Hai vino...
Si vezi ...
Dansul sufletului printre emotii...
Nu a cuvintelor goale...
Am daruit iubire prin trecerea mea
In lumea Ta...
Care  pentru o bucata de Timp,
E si a mea!
Dar nu-mi cladesc castele pe nisip miscator
Ca la prima bataie a vantului
Ce am cladit ...
Sa se  darame!
Castelul meu e ascuns in inima Mea!
Vanturile au batut la poarta Mea!
Furtunile au vrut sa renunt !
Dar nu au putut sa  ma induplece!
Chiar daca m-au gasit goala si desculta
In casa sufletului meu...
E caldura mereu!
Petru ca Domnul e musafirul meu...
Si eu sunt al sau musafir pe pamant.
Pasul mi-l poarta prin lumina sa
Incaltari nu are nevoie la poarta sa!
Goliciunea trupului mi-o imbraca prin mantia sa!
Atunci trecator ce-mi judeci trecerea mea?
Te impiedici de virgula mea?

ANOTIMPURI PESTE ANI

Rasuflu o scânteie de lumina,
Cuvântul freamată sub penelul meu...
Culorile se innoadă
Ca un sonet pe portativ.
Alerg printre culori si note muzicale.
Gandurile mele sunt raze de curcubeu
Ce bat la poarta sufletului
Ca un suras al bucuriei inimii.
Iubesc anotimpurile
Si mă regasesc in fiecare!
Ca firul de iarba ce se transformă in fulg de nea,
Ganduri ce apar de pretutindeni si dispar în neant.
Ca o hrana a sufletului
Și dar a lui Dumnezeu,
Ce mă invaluie cu mantia spiritului său,
Ca un balsam a bucuriei.
Suntem fii de cioplitori in stele,
Ne modelam destinul
După cum vrem noi...
Sau altii...
Cădem ...
Ne ridicam...
Și mergem inainte,
Traim tristeți..
Traim si bucurii...
Sub soare sau vânt,
In anotimpurile vietii.

LACRIMA MACILOR

Macii au inceput sa planga
In pasul dansului tau descult prin iasba...
O aripa aluneca si vrea sa te atinga
Sarutandu-te in graba printre
Florile alese.
Vara paseste in pas de dans
Cu pasari ce sunt gandurile
Care ma ard de nerabdare
Ca sa ascult...
Lacrima ce cade
Printre roua diminetii!
Macii plang de dorul gandurilor mele...
Facandu-mi carare printre ei...
La pranz...
Cand se asterne raza soarelui
Printre clipele timpului
Care ma chinuie sa tac
Eu zambesc discret
Hranindu-mi sufletul cu amintiri
Si cu iubire,
Printre lacrimile macilor
Care se scutura
In bataia vantului.

UN STROP DIN SUFLETUL MEU

Un strop din sufletul meu
Ți l-am pus in palmă
Ca sa-ți dau aripi viselor să zbori!
Un strop din sufletul Tau
Il lași fara să vrei...
Un timp ce ieși din viata mea
Alungat de invidia Ta!
Eu sunt bogată prin iubirea
Ce o port firului de iarbă și ție!
Dacă nu aș fi invățat iubirea necondiționata
Aș fi fost ca un cerșetor
Care cerșea doar aprobarea Ta...
Dar vezi tu...
E atat de greu să mulțumești pe toata lumea...
Incât prefer sa fiu doar Eu de vorbă cu Eu ...
Pentru Tine!
Chiar dacă am căzut în genunchi în intunericul nopții
Și m-am rugat pentru Tine si lume
Daruind lumină
Din flacara mea
Eu tot te iubesc!

DE CE?

Inimi ranite...
Suflete zdrobite...
De dragoste si de iubire,
Scaldate in apa vietii
Ce curge la picioarele templului suflet,
Si spala cu lacrima sa ganduri rostite
Ganduri negandite.
Alergam dupa fericire
Zbatandu-ne din coate....
Calcam prietenii pentru ce?
Si ne facem griji ...
De ce oare?
Cand fericirea e oglindita in suflet
Te asteapta sa-i simti atingerea
Prin lucruri marunte
Adunate manunchi,
Cand viata iti aduce in prag oameni care
Nu par intotdeauna ce par a fi
De ce Doamne?
De ce?
De ce ne ascundem de noi?
De ce fugim spre lumi plutitoare...
De ce?
Cand bucuria bate in geam
Prin bucuria ce o faci celor din jur doar!
De ce tot mai multi se pierd in principii
Cladite de ego
Si suflet ranit?
De ce?
Caci drumul la tine Doamne
E drum pavat printre spini
Pentru a ascunde iubirea de lume
In sufletul tau de copil!

NU AM ZAVOR LA CASA MEA...

Averea mea in asta lume
Nu e masina si nici vila,
Averea mea nu o pazesc de hoti
Ca nu mi-o fura nimeni!
Caci sufletul  e poarta casei
Ce sta de straja prin iubire
Daca inveti sa daruiesti
Ai bucuria sa  primesti!
Nu am zavor la casa mea...
Poarta la curte am daramat-o!
Caci frica nu imi e de nimeni pe lume
Ca poate sa-mi fure cineva
Toata lumina mea.
Am bogatie in cuvinte...
Blandete in gesturi si in fapte
Transced prin ochii sufletului meu
Voalul de ceata prin iubire.
Te chem sa mergem impreuna,
Acolo unde-i bucurie
Dar nu prin minciuna si inselare
Ci prin cuvant si adevar!

PRIETENI SAU...

La poarta sufletului meu
Ciocarlia si-a facut cuib.
Canta de dor si de iubire
Sa-ti aline prin tril si bucurie.
Iar eu cu cuvantul si culoarea
Deschid porti intre lumi 
Dar nu las sa-mi scrie trecutul pe nimeni...
Prezentul il simt cum vibreaza in geam...
Viitorul pe varf de condei ma dezmiarda,
Il modelez doar cum vreau tot eu.
Caci viata e o arta de vrei s-o traiesti,
Nu cum vor altii sa-ti sufle in ciorba...
Sau sa traga de tine pentru a lor interese subtile ce au.
Eu cred in lumina in vise in  mine...
Dar cred  in medalie ce are revers!
Cadem...
Ne ridicam...
Trecem obstacole...
Ne impiedicam..
Dar drumul vietii nu-i  terminat cand vrei tu.
Canti cantecul chiar daca vocea ti-a ragusit,
Vioara si-a rupt coarda...
Sau dirijorul a imbatanit.
Cand cazi doar atunci poti afla  ce prieteni  ai...
Te ridici...
Sau  esti calcat  ca sa mai suferi un pic.
Dar puterea se afla in tine
De crezi cu adevarat in iubire!
 

CERSETORI LA TEMPLUL UITARII...

Cersetori la templul uitarii,
Cersim iubire ca sa uitam de durere...
Cersim compasiune ca sa ne simtim umani...
Cersim apreciere ca sa simtim ca avem valoare.
Dar uitam sa mai credem in noi
De frica esecului posibil.
Uitam sa ne numaram pasii spre cunoastere
De frica foamei de bani...
Uitam sa mai fim copii de frica sa nu rada lumea de noi...
Dar mai intai de toate  uitam drumul
Pe care am  pornit...
Misiunea  de a invata ce e iubirea!

AM ALES...

Am ales sa nu fiu constransa de nimic!
Am ales libertatea!
Dar cu ce pret?
A iesirii din tiparele obisnuintei
Cu pretul necunoscutului...
Detasandu-ma de trecut
In pasul prezentului
Pasind  clipa care mi-a coloratsufletul
Prin iertare si iubire.
Am primit o noua sansa
In bucuria de a fi om
Castigand dreptul la adevarata viata renascuta
Din propriile greseli,
Intre implinirea sufletului
Scriindu-mi romanul trait de mine
Nu dupa constrangerea celor din jur.
Acum bumerangul ii priveste in fata
Pentru ca au uitat legea iubirii!
Iar motivele negarii ei te  gasesc si te lovesc.
Chiar daca mai mergi un kilometru in plus pentru
A ajunge la destinatia gandului dintre lumina si bucurie
Ca un mesaj pentru lume...
Ca un strigat de bucurie....
Cu zambetul care nu se pierde
In oceanul timpului
Spera ca sacrificiul tau nu este in zadar!

IUBEȘTE!

Lacrimi de cristal rătăcesc în oglinda sufletului meu.
Picături de lumină se zbat la poarta timpului rasare
Să rupă sigilul intunericului ...
Să spele pasul Tău
Care plutește prin iubire și ură.
Incearcă să-ți reamintescă ce știai și poate
Ai uitat de griji.
Chemarea ce zeii misiune ți-au dăruit-o In visele dintre noapte și zi,
Răsturnând pocalul bucuriei și a tristeței
Ca să inveti zborul spre acasă
Prin zbuciumul minții și a inimii;
Să-ți clădești castele de nisip
In deșertul cunoasterii
Prin puterea iubirii.
Sa-ți speli bucuria in oceanul tristeței
Iarași și iarași ...
De cate ori uiți că esti inger cu chip de om
Și iți cresc aripi de matase noaptea cand zbori!
Iar dimineața vlăguit de nesomn te intorci
In inchisoarea trupului zidit din lut și udat cu apă.
Iubeste doar prin chemarea sufletului Tau:
Iubește!
Iubește!
Și iarași iubește!
La poarta timpului nu este ceas.
Este doar cunoaștere,
Zidita printre caramizile mintii.
Iubește!

VISE...

Viseaza-ti visele sub streasina ploii...
Chiar daca ziua te indeamna la munca...
Si visul e o munca a constintei  la poalele
Dintre durere si bucurie...
Un cantec intre culoare si sunet
O unda de speranta ce bate la poarta
Sufletui tau...
Dar daca nu-i  deschizi...
El pleaca.
Si nu ai certitudinea ca mai revine.
Chiar daca-l chemi
Si-l strigi pe nume!
Visule...Te visez...Si te chem!
Dar ce pacat ca nu ti-am deschis fereastra
Cand adierea vantului te-a adus la mine
Copil eram in casa tatalui meu,
Dar imi era frica sa cer ...
Sa visez.
Am alungat fiorii unei iubiri
Pentru a fi doar copil cuminte!
Dar ce pacat ca visul  a plecat
La poarta altui copil.
Acum mi-am cladit  ziduri de foc
Sa ma ard daca uit sa iubesc...
Degeaba mai chem copilul cuminte
Sa bata in geamul copilului nebun
Ce sunt tot eu...
Dar la un veac distanta de mine.

CHEIA SUFLETULUI ESTE...

Fiecare moment este unic!
Daca dai sens vietii tale
Atunci poti sa privesti totul cu detasare.
Chiar si moartea nu te poate speria.
De aceea nu poti sa te ascunzi.
Dar traieste-ti viata cu bucurie!
Nu fi un mort viu
Ce-ti calci  in picioare dorinte de implinit inca inainte de a se naste,
De frica esecului...
Permite-ti sa iubesti neconditionat totul!
A rade este un limbaj ce te conecteaza unii cu altii.
Nu uita ca te-ai intrupat in clipa fericirii
Din lacrima si suspinul mamei.
Ai auzit soapta gandului nerostit:
Iubeste!
Iubeste!
Iubeste chiar daca esti trist sau deprimat!
Iubeste chiar daca  uneori ti-ai pierdut orice speranta!
Canta romanta sufletului tau
Chiar daca consideri ca nu ai voce!
Vei fi auzit de sufletele care rezoneaza cu tine
Tot prin iubire!
Nu crede ca banii pe care-i doresti iti deschid toate portile!
La poarta sufletului poti bate si cu buzunarele goale,
Bate..
Ce mai astepti!
Sunt usi care se deschid doar o data in viata!
Cheia o primesti pentru o viata...
Dar momentul depinde doar de Tine!
,,Bate si ti se va deschide!"
,,Cere si ti se va da."
Dar cheia este tot iubirea!

TE ASTEPT...

In parc stau singura pe o banca...
Mi-a lipsit surasul tau.
Cantecul primaverii razbate prin pasul tau,
Vantul cu parfum de salcam,
S-a ratacit de atata cearta cu plopii singuratici.
Un pumn de praf  de stele,
Razbate printre crengi...
Ce sunt doar amintiri ale durerii...
Cuvinte...
Ciripituri de vrabii...
Dans al fluturilor rataciti printre flori,
Razbat printre fiori...
Ale unei amintiri grabite cazute la picioarele
Timpului salbatic
Orologiu stricat....
Te intreb?
Te-ai grabit sa asculti cantecul serii?
Ca un spectator in trecere printre noi?
Dupa un deceniu de melancolie?
Atunci...
Demult...
Pasii tai razbat cararea pana la banca pe care stau
Si te astept cu iubire .

TRECEM PRIN VIATA....

Trecem prin viata uitand sa fim recunoscatori
Pentru darul primit.
Deschidem usi care ne-au fost inchise
Pentru ca nu ne-am invatat lectia.
Dar ea revine sub alta forma
Prin alti oameni...
Prin situatii asemanatoare
Si ne pandeste la tot pasul sa-i dezlegam misterul.
Uneori preferam sa amanam
Sau sa fugim din fata lor,
Cautand,,zona de confort"
Unde e ,,cald si bine".
Uitam pentru ca gerul e pentru a incalta
Cersetorul ce-ti bate-n usa...
Uitam ca arsita e pentru a da o cana de apa....
Sau ploaia  cade pentru a -ti spala cugetul murdar
Care nu se vede dar isi cere botezul prin lacrima printului
Deghizat in cersetor
In pragul cugetului Tau.

INSUSI OMUL...

Bucuria omului e insusi Omul!
Care a uitat lacrima stearsa pe furis
De dragul zambetului de astazi,
Pentru examenele vietii la scoala rugaciunii,
Primind ca rasplata nu ceea ce lupta,
Ci ceea ce devine in constiinta
Chiar daca oamenii vad doar ceea ce vor.
Rataciti la poarta destinului ...
Fata in fata cu necunoscutul
Zilnic calcand de multe ori prietenii de o viata
Pentru a isi hrani trupul si a uita de suflet
In maratonul pentru o paine
Uitand iubirea calcand-o in picioare
In jungla iluziei si a minciunei.
De ce oare?

SCRISOARE CATRE SUFLETUL MEU

Cand prietenii m-au tradat,
Viata m-a lovit prin experiente neasteptate...
Dumnezeu mi-a fost alaturi si mi-a dat putere,
M-a facut sa nu ma simt singura,abandonata si neiubita.
Chiar daca ploua
Visele nu-mi sunt udate de lacrima norului
Si a indoielilor.
Stiu ce-i amarul...
Dar bucuria e ca un balsam.
E lucru mare in viata sa poti sa daruiesti iubire
Chiar daca esti uneori trist,parasit si singur
Pe drumul Tau in noapte spre lumina.

SUNT DOAR EU...

Sunt Tu,
Tu esti Eu,
Suntem scantei dintr-un intreg.
Esti totul ce curge din Tot;
Sunt stanca,
Sunt fluture,
Sunt echinoctiu vrajit printre nori.
Sunt steaua polara
Din vis ce-ti apar.
Sunt vultur cu aripi de foc!
Sunt vant ce vuieste furtuni printre nori.
Sunt colt de rai pentru cei cu inima deschisa.
Sunt frunza,
Sunt viata,
Sunt clipa dintre apus si rasarit.
Sunt apa
Ce-ti spala pasul tau prin noroi,
Sunt Eu...
Ce-ti arat ce-ai uitat sa mai crezi,
Caci  iubirea trezeste sufletul adormit
Ce-a uitat ca traieste pentru bucuria de a iubi.

DIN PIETRE ARUNCATE...

Din pietrele ce le arunci in mine,
Am construit un castel
Ce va dainui dincolo de Timp,
În lumină,
Pentru că le-am cules pe toate,
Le-am spălat cu lacrima mea...
Le-am zidit cu iubirea Mea
Și am deschis ferestre spre sufletul Tau
Și ușa spre Dumnezeu!

SUNT LIBERĂ...

Nu am știut că bucuria e ceea ce face viata atât de importantă!
In sfârșit m-am descătușat de lanțul constrângerilor,
De dragul libertății sufletului.
Am scăpat de minciuna care mă țintea la zid
Care mâ făcea sa o accept pentru un colț de pâine,
De frică că s-ar putea sa o pierd si pe aceasta dacă
Nu purtam zilnic masca ipocriziei
A lasitatii si a fricii.
Am renunțat sa mă limitez doar la alb si negru
Pentru că pierdeam celelalte culori care viata
Le are pentru mine ...ca și pentru fiecare suflet
Ce-și recunoaște mareția divina
Ce se afla in interior.
In sfarșit sunt libera...
Am rupt lanțul fricilor
Si a constrângerilor
De dragul adevarului
Care l-am descătușat de dincolo de zid
Ce nu putea exista improșcat cu noroi
Și ascuns in mocirla minciunei.
Pentru a-mi hrani doar trupul
Și a-mi ingropa sufletul de vie.
Simt bucuria de dincolo de zid cum
Imi zimbește pentru că am gasit ușa care duce
Spre iubire prin viata
Nu prin minciuna.

FRICI...

Privim in afara noastra,
Cautam intelepciune in cunoastere
In universitati biblioteci si mintea altora.
Pornim in calatorii si practici mentale,
Evitam sa cautam in interiorul nostru,
Imaginea universului si propria intelepciune
De frica esecului...
Dar orice raspuns la intrebari se afla tot
In noi...
In interiorul fiintei noastre a sufletului.
Nu suntem izolati si separati de intreg.
Totul este interconectat prin vibratie si constiinta.
Ne-am nascut ca sa putem visa
Sa ne transformam viata din visare
In realitate.
Crestem si dormim deconectati de viata.
Prin ,,frici"
Frica de saracie...
Frica de boala...
Frica de esec...
Dar frica nu este eliberata prin impotrivire,
Sau lupta.
Pentru ca lupta seamana mai multa frica.
Ce minunat ar fi daca nu ti-ar fi frica de nimic!
Sa traiesti la maxim.
Doar daca invatam sa ne eliberam de ea
Putem face orice.
Libertatea si fericirea sunt daruri din nastere.
Invata sa crezi in Tine!
Miracolul in miscare va apare.
Nu exista nimic ,,incurabil".
Destinul il  modelam noi.
Cunoaste-te pe tine
Si universul iti va raspunde:
Fizic spiritual si emotional
Prin iubire!

CONCERT DE NAI IN CRANG

Ascult vrajita
Si ma pierd in visare;
Cantecul fluturilor
Si a ierbii
Care rasare;
E simfonie mare -n Crang!
Toti greierii -s pe pozitie!
Cauta grabiti prin traista,
Chitara,lor facuta
Dintr-o coaja de aluna!
Si ghiocelul,
Sare...la harta..
Cu nerusinare!
Caci vrea ea naiul sa-l ia!
Sa fie Regina Balului in crang!
Dar este Prima Doamna!
Nu?
Mai sunt 2 locuri,
In orchestra;
Suspina...
Frant,
Batranul Dirijor,
Nostalgic,
Pe-o vioara,
Ce nu-i gaseste,
Struna...
Findca-i,
Orb...
De-atatea ,
Primaveri,traite;
Uitandu-si ochelarii-n,,camara"
Acasa;
Facuti din doua boabe de cires;
Ca-i poarta doara...
Numai in Concert!
O lebada-n zbor
Se lasa si asteapta,
De...
E mare Craiasa!
Ca a furat,partitura,
Cu ciocul ei plapand
Si dulce.
Si o aduce din zbor...gafaind,
Ca vrea ea rolul principal,
Sa-l ia!
Ca-i mai frumoasa
Si mai gratioasa!
Decat Regina Balului,
Craiasa!
Ce se zice ...
Ca-i Maretul Ghiocel!
O!..
Cata forfota in culise!
Nu mai  sunt locuri pe crengi!

De atata ciripit de vrabii
Certarete!

Ce vor ravas ,

De la imparat,

Sa nu plateasca

Macar una...

Simfonia!

Ca au venit din departari,

Acasa!

Aduse doar de un SMS,

Uitat intr-o gradina,

De-o vrednica,

Gospodina!

Ce isi bate motanul

Cand fura o placinta,

Din batatura.

Dar un catel iute de pas...

Cu coada vesela,ca-i cald afara,

Mai latra ,sa -ncurce simfonia

De ciuda ca nu-i si el

Invitat!
Dupa o sura prafuita,

Grabita in zbor,

Aterizeaza...

Un Cocor!

Aduce pe o aripa,

O clapa de pian...rasturnata,

Furata dintr-un nor calator!

Pulberi de stele,

Aluneca in zi plina!

Sa fie doar,

Spectatori;

Si aduce ravas,

Viu colorat,

Pentru noi toti,

Picuri de stropi..

De Lumina!

De dragul iubirii

Si a daruirii a dragostei

In crang printre vietuitoare de rand,

A bucuriei pe ram

A simfoniei in suflet,

Primaverii printre fluturi

Si flori,

Pasari si pomi,

Intr-un concert de nai de neuitat!

LACRIMA INGERILOR

Lacrima mortii a inghetat
Pe fata viselor neimplinite;
Ingerii o vor lua din casa suferintei si o vor sterge
Prin rugaciunea mamei Tale!
Rupe regretele trecutului...
Uita raul care te-a dus spre doliul
Sufletului Tau.
Mangaie-te cu vesnica Iubire
Dintr-un nemuritor poem scris pentru Tine.
Nu uita doar:
Ingerii plang daca plangi...
Ingerii rad daca razi...
Ingerii suspina daca nu-i recunosti
In pasul Tau,
Catre lumina.

TRECATORI PRIN IUBIRE

Uneori suntem simpli trecatori
Pe o strada aglomerata,
Cu mers grabit intr-o directie oarecare...
Purtam masti de frica sa nu fim raniti.
Ne este frica sa ne aratam sufletul care este
Un copil orfan
Si il tinem incatusat in hainele durerii,
In lacrima mintii
Si in inchisoarea trupului.
Uitam de multe ori ca Dumnezeu a creat omul
Sa fie liber,
Sa manance din pomul binelui si raului
Painea cunoasterii prin aflarea adevarului,
Care ,,te va elibera"!
Dandu-ti aripi pentru a zbura
In casa Domnului descatusat de minciuna
Si rautati.
Ne ascundem in ipocrizie,
Cutit cu doua taisuri
Si ne ratacim in padurea fatarniciei
Pentru a nu fi umiliti de cei din jur.
Cautam vocea lui Dumnezeu
In credinta altora
Uitand ca fiecare avem aceiasi credinta si religie
IUBIREA!

DACA CAUTI LINISTEA...

Daca m-as putea intoarce in Timp
As vrea sa ma intalnesc pe mine cand eram copil...
Sa-mi faram barierele care m-au tinut pe loc,
Si nu m-au lasat sa zaresc iubirea din mijlocul furtunii
De frica de necunoscut.
Sa transced dimensiuni cu gandul
Si culoarea,
Sa ma vindec prin metafore de dileme.
Sa Ascult linistea care vorbeste...
Ascult-o si Tu!
Calea sufletului e plina de intelepciune,
Paseste prin suflet!
Respira prin suflet!
Gandeste  prin suflet!
Odihneste-te prin Tine doar,
Rupe-ti inchisoarea mintii si fugi...
Redescopera misterul sacru.
Floarea e profesorul Tau!
 Ea stie cand sa infloreasca!
Copacii cand sa rodeasca!
Caprioara cand sa zburde.
Accepta neacceptarea
Nascuta din visul
Gandului prin simplitatea de dincolo de Timp.
Paseste prin cotitura vietii ca un rasarit
Ce-si cauta forma.
Eu sunt doar gandul meu
Ca o umbra a pasului Tau,
Pasesc prin viata mea
In spatele dintre constiinta si minte.
Sunt fericita pentru ca,,Eu Sunt"
Ca un balsam pentru sufletul Tau,
Iar daca cauti linistea ...
Nu o cauta printre oameni...
Caut-o in iubire.

CAND TOTUL E ILUZIE...

Iluzii si sperante...
Cand cerul plange in gandurile mele,
Doar respir ...
Izvor de lumina,
Cand ma gasesti pierduta langa pomul fara flori,
Suferinta lumii ma doare!
Ma dor aripile ce-mi cresc
Si nu le vezi...
Pentru ca esti orb printre spinii ce te inconjoara,
Schiop peste suspinele
Ce nu te ating...
In impletirea clipei singuratice.
Un firicel de viata am zamislit
Cand curcubeul a sarutat padurea cu mesteceni,
Pensula mea ti-a zugravit
Chemarea printre flori si lumina,
Dar nu m-ai gasit,
Pentru ca eram pierduta in dansul macilor
Intr-o zi de mai.
Eu doar incerc sa-ti arat frumusetea de dincolo de cuvinte,
Ascunsa de voalul
De argint al tacerii
De dincolo de curcubeu.
Ma bucur de linistea ce am primit-o in dar...
Dar cu ce pret?
Al lacrimei care s-a transformat in cristale de ametist...
Care mi-a spulberat inchisoarea viselor de copil,
Ce mi-a deschis usa spre Mine pentru Tine!

RECUNOSTINTA...

Daca astepti neasteptarea
Lasi frumusetea ce-i la picioarele Tale sa treaca...
Ocolind lectiile de viata,
Ranit,descult,frustat cum esti
Fugind din calea ei
Ce apare sub forma de examene ale vietii,
Cu corigente ce te pot duce sa repeti anul,
Blocat in traficul sufletului Tau,
Cu ochii sufletului inchisi...
Dar ce astepti?
Practica recunostinta!
Bucura-te de tot ceea ce ai!
Sa nu crezi ca viata e un concediu la mare sau la munte...
Ne pacalim in fiecare zi cu cate un vis,
Dar putini sunt cei care cred cu adevarat
In puterea ce se afla in spatele ei.
Avem bagaje pline de neiubiri...
De traume,
De experiente din trecut...
Si le tot ducem in prezent,
Proiectand un viitor vicios de neiubire,
De ce?
Pentru ca cicatricile lasate nu-s vindecate!
Pentru ca avem grija sa nu pierdem nimic din ceea ce a fost,
Neiertari...
Dulceata cu gust amar!
Peisajul ramane acelasi,
Chiar daca decorul se schimba.
Priveste!
Semnele dragostei sunt peste tot!
Te cheama in fiecare zi sa le gusti!
Lasa timpul sa-ti vindece rana!
Iubeste-o!
Si atunci vei fi salvat!
De cine?
De Tine doar!

MUZICA SFERELOR...

M-am lasat atinsă de sărutul zodiei tale,
Dintr-un calendar oracol,
Sperând să las parfumul
Aripilor  gandurilor senine
Să mă imbratiseze,
Să uit că mai greșesc  uneori...
Să sper în iubirea Ta,
Care  mă va face fericită,
Ca o pasare colibri
Pierdută printre flori.
Am crezut  cândva
Că școala se termină odată cu,, Bacu"
Dar nici acum nu m-am oprit din invățat...
Pentru că viața la tot pasul îmi dă  o lecție...
Uneori prin cuvinte,SUNETE sau gânduri
Pierdute  parcă în SCORBURA  timpului,
Unde SOARELE rasare oglindindu-și raza
În palma Ta,
Printre SCOICA adusă de val
În pasul tau ...
Tu calator desculț
Coborât dintre sfere,
Unde SATURN te cheamă  acasă...
Marte iți cantă muzica sferelor
Jupiter ți-e prieten de-o viată...
Dar nu aici pe pamânt...
Ci în impărația misterelor.
Nu vezi că astrele -ți șoptesc un cântec?
Botezul ți-l dă prin sărutul
Iubirii!
Aici la școala vieții pe pamânt,
Te cheamă prin vise,
Te strigă pe nume...
Uneori te trage de mânecă...
Să nu greșești!
Dar...
Glas nu au,
Pentru că și l-au pierdut în templul Tacerii,
Când au jurat că nu mai intervin,
În destine umane...
Pentru că viața-i un dar
Un zambet...
O lacrimă...
Iar dacă nu trișezi
Și nu uiți iubirea ce-i un SUNET  în noi,
Adusă de un val printre SCOICI,
Intr-o zi cu SOARE
Din SCORBURA  vremii,
Tot universul  iți va  canta muzica sferelor...
Ce-i doar iubirea!

DACĂ E LOC DE DRAGOSTE IN INIMA TA...

Am privit pe gaura cheii
Și am vazut sufletul meu
Ca un copil care dorea sa fie o floare
Pe palma Ta,
Ascuns de spinii unei zile
Ranite de furtună
In cautarea cararii ce duce spre veșnicie,
Spre o lume unde -i doar iubire!
Am alunecat printre stele,
Desculța si dezbracată
Cautandu-mi sufletul pereche
Ascuns printre șoapte si mărăcini.
Am ascultat amurgul și am cerut să-mi dea linistea
Mult visată...
Dar șoapta m-a dus in furtuni
Căutand licărul din sufletul fiecarui drumeț,
Crezând ca ești Tu!
Am zambit cerșetorului infometat,
Căutand în traista mea o coajă de pâine
Să-i dau...
Că a uitat drumul spre iubire...
De foame și frig printre norii de praf.
I-am mulțumit ca mi-a luat darul cu bucurie,
Știind că numai prin el mă pot mantui si eu...
Chiar dacă nu am putut sa fac mai mult pentru el.
M-a durut săracia ce am vazut-o la un pas
De bogația Ta!
Dar nu am putut sa scimb lumea...
Chiar dacă pentru o clipă am incercat...
Crede-mă ...
Au zis că-s nebună...
Chiar dacă eu nu mă simțeam...
Am pașit printre uși încuiate...
Și m-am luptat sa le descui....
Dar prietenii mi-au fost dușmani,
Dușmanii mi-au fost prieteni...
Și uite așa m-am invârtit intr-un cerc vicios,
Din care cu greu am gasit cărarea să pot evada...
Mă bucur doar că trăiesc...
Dar ce păcat că nu pot schimba lumea...
Așa că m-am schimbat doar eu
Prin atitudinea mea...
Fă -o și tu dacă crezi că e loc de dragoste
In inima Ta.

ASTEPTAM...

Ne amagim si dezamagim singuri,
Fugim de noi insine,
Ca intr-un final sa ajungem tot la ,,noi".
Facem proiectii asupra celorlalti
Si credem ca altii traiesc mai perfect
Decat noi,
Ne trezim pacaliti  asteptand ziua cand
Vom atinge perfectiunea,
Pentru o recompensa...
Si asteptam...
Asteptam...
Dar ce?
Pentru ca toti suntem doar oameni!

PUNTI PRINTRE OAMENI

Ziduri pe temelii nevazute,
Prin aptitudini ce pot fi peretii unei case,
Dar fara ele casa se naruie...
Nu uita ca temelia casei Tale
Ramane tot iubirea de Dumnezeu.
Iubirea ,vindeca constiinta
Si unifica viata,
Construieste punti
Intre oameni si oameni.

AI STIUT?

Tacerea e o arta.
Evita multe neplaceri;
Foarte putini stiu ca este si o arma,
Ca si zambetul care dezarmeaza orice conflict!
Ai stiut?
Incearca sa redescoperi
Ce ai uitat de veacuri,
Intr-un coltisor al sufletului tau.
Nu-ti face griji pentru ceea ce gandesc altii
Despre tine!
E problema lor!
Fa-ti griji pentru a ta constiinta care esti Tu,
Chiar daca viata ti-a dat lovituri...
Iubirea suferinta...
Dar Dumnezeu ti-a dat puterea
Sa treci peste toate.

SOAPTE..

Te-ai intrupat in clipa fericirii
Si mi-ai soptit la urechea gandurilor duse:
-Iubeste!
-Iubeste chiar daca esti trist si necajit!
-Iubeste chiar daca ti-ai pierdut orice speranta!
Canta  chiar daca uneori esti trist:O romanta!
Nu tine de trecut cu dintii...
Cu frici de vesnice esecuri...
Regrete sau frustari ...
Aminteste-ti ca cineva ...
Undeva....
Se lupta cu disperare pentru viata!
Tu fii fericit ca traiesti!
Fii multumit ca ai ceea ce le lipseste altora!
Gandeste-te...
Oare gresesc?
Lasa dor soapta rasaritului sa-ti umple
O zi de lumina,
Pentru un apus in iubire...
Chiar daca ai venit pe lume,
Doar pentru o zi!

CE PORTI DESCHIZI?

Daca esti slab ...Te razbuni!
Daca esti puternic...Ai puterea sa ierti!
Iar daca ai inteligenta ...Ignori!
Din care categorie crezi ca faci parte?
Stimate calator?
Ce rauri de emotii...
Ce vise poti sa-ngropi?
In viata se plateste
Pana la ultimul strop...
Iar Dumnezeu rasplateste
Cu grija tot ce faci!
Tu ce sadesti in lume?
Ce porti deschizi cu fapta?
Te-ai intrebat vreodata?
Sau...
Crezi ca e tarziu?
Gandeste-te...
Si cugeta...
Dar vezi...pana nu-i prea tarziu!

GRAI ROMANESC IN TARA ROMANEASCA

Vin din tara

Soarelui rasare!

Cu sufletul  balada romaneasca,

Cu bratele muncite pentru glie.

Vin din luna ce dispare din rosul

Sangeriu Eclipsa,

Din ziua florilor ,,Floriilor”

Sa-ti reamintesc romane,

Ce poate ai uitat de griji:

Ca te-ai nascut

In tara Romaneasca,

Cu grai vorbit ce-i limba ta de o viata!

Grai Romanesc.

Din mosi stramosi lasat

Ca mostenire pentru noi.

Dansez printre cuvinte,

Cu pana pensula ce o am.

Coborata din ,,Turnul Tacerii”

Sa-ti spun de unde vii…

Si incotro te-ndrepti straine…

Cu chip cioplit

Din praf de stele si din soare.

Ce am coborat  din jocul cosmic

Obositi,desculti si insetati de drum,

Pe plaiul mioritic dintre munti si sesuri,

Vorbind Grai Romanesc.

Ce-i mostenit din Daci si din Romani!

Nascuti pe un ,,colt de plai,pe-o gura de rai”.

Avand profesori codrul si haiducii,

Pe Horia Closca si Crisan.

Pe Eminescu , Brancusi si Grigorescu,

Ce ne-au deschis cararea catre stele!

Dar suntem picaturi de jertfa in lumina,

Cazuti pe-o tabla de sah ce se joaca.

Intr-o tara  bogata de balada,

Cu fii plecati peste hotare,

Ca sa munceasca pentru o paine

Pentru altii.

Dar vor veni la hora-n satul meu,

Din patru zari adusi de dor de mama,

De frumusetea ierbii de acasa…

De dorul ciocarliei care canta.

De sursurul izvorului de munte,

Ce te chema,

De glasul sangelui de neam robit

Si totusi liber in asta tara!

Te chem iubire intre oameni pe pamant!

Te chem lumina intre suflete pierdute,

Ce au uitat ca nu au sapte vieti,

Te chem Isuse !

Hai in casa mea!

Ce-i Romania…Tara Mea de vise!

Cu Graiul sau Iubire al sau nume,

Cu limba mea vorbita romaneasca!

Te chem…

MESTECANUL

Mesteacanul a-ntinerit!
Cand noi credeam ca a imbatranit.
Batut de ploi de vant si de furtuna,
Plapande umbre lasa-n urma.
Balai si nins alb sta sus pe colina.
Din zare coaja-i lucie ca argintul,
Mesteacan alb!
Inalta lumanare,
Zambeste calm,
Dincolo de gand si de cuvinte...
Dicolo de vise si de taceri.
El cugeta sfios...
Si sta si chibzuie-ntelept.
Vapai de emotie cerne,
Chiar daca e uneori si trist.
Nu in zadar a stat drept in furtuna,
Cu frunzele zdrobite catre luna!
Nu in zadar framanta acum ,mistere,
Descatusat in asfintitul lacrimilor triste,
Ca a venit vremea in calendar sa fie,
Printre copaci un mandru imparat sa fie!
Cu mantia alba parca-i doctor al padurii,
Sa mai inveseleasca un pic decorul!
Dar dincolo de deal in poenita,
E vremea multa sa mai lenevesti...
Nu crezi?
Mai bine hai fuga cu crengile-n gradina,
Sa-ti simt mireasma florilor pe ram!
Sa-aud cum bate vantul printre crengi batrane,
Ce parca -s clopotei de foc in patru zari.
Ma bucur ca un copil in natura,
Ca-ti vad lucirea argintie -n zare.

TE CHEM IUBIRE...

Te chem iubire...
Sa cobori in pasul meu!
Sunt unul dintre copii
Ce Domnul ti i-a dat in grija.
Sunt momentul din clipa ce se scurge!
Sunt inger si eu...
Dar pe pamant lasata,
Printre dureri si lacrimi.
Caut in calendar ziua cand zambeam
Si radeam ca un copil
Si o vad pierduta pintre file!
Sunt doar picatura de ploaie pe aripile Tale
De inger cosmic...
Ce ma tin de pana Ta ca sa nu cad in abis.
Zaresc o barca pe un tarm indepartat...
Picaturi de lacrimi
Sunt emotiile mele...
Cad in oceanul cunoasterii ce-si zbate valul,
Pe o muzica a floarei ,,de nu ma uita".
Pasul tau...
Pasul nostru...
Vise de copii ce eram.
Copacul vietii ...
Rasare dintr-un curcubeu .
Casacada de lacrimi,
E dansul printre culori.
Frunze aduse de vant
Cad la picioarele Tale.
Norii s-au oprit din respiratie
Si privesc cum fereastra de iubire
S-a deschis la chemarea mea.

AM ARUNCAT MASCA

Am iesit pe scena vietii
Sa ma iubesti asa cum sunt.
Nu vreau sa ma ascund in umbra,
Nu vreau sa uit ca sunt lumina.
Am rupt masca ce am avut-o,
Impinsa s-o port pentru lume.
Mi-am regasit raspuns
La intrbari nescrise,nerostite!
Am lasat trecutul sub uitare,
Mi-am luat rochita de lumina
Ce am avut-o in dulap...
Uitata sa o mai port zilnic de rutina...
Decat la Paste si Craciun.
Mi-am luat si valul de pe ochi ,
Ce-mi umbrea drumul prin multime;
Acum...
Eu fac doar ce doresc....
Ce-mi zice sufletul copil.
Simt cum universul ma adora,
Ca nu am uitat de ce-am venit pe lume!
Sa seman dragoste si pace pe pamant,
S-arunc in bezna sabia ignorantei,
A urii  si a neiubirii frate,
Sa pot cladi o casa noua in lumina,
Sa-mi lepad greu bagaj adus din urma,
Ce ma tragea in vagauni.
Mi-am ingropat trecutul
M-am programat pentru progres!
Ca simplu Om cu bune si cu rele-n viata,
Cu coborasuri si suisuri printre stele,
Ce-am semanat...
Acum culeg.

DANS IN PLOAIE

Maine va fi un timp ce nu-mi mai apartine.
Tot ce am scris va ramane sub praful amintirilor
Al secolelor,
Ca un semn ca m-am lepadat de frunzele vestede...
Si am ramas un copac viu.
Simt ca imi cresc mladite...
Bratele mi-s crengi...
Inima mea
Trunchi obosit ce ticaie tic-tacul vantului
Ca intr-un dans al picaturilor de ploaie.
Nu am odihna...
Nu am decat soare si vant...
Astept sub umbra mea sa-ti linistesti cugetul:
Chiar daca vei zbura mai departe,
Suflet flamand...
Anotimp intre doua ecouri ale dansului in ploaie.
Uda-ti doar o aripa in poemul trait de dragoste!
Pentru vremea cand gandul tau va adormi
Intr-un vis ,
Sub umbra mea.

SINGURUL ADEVAR...

Singurul adevar ,
Este iubirea infinita!
Restul face parte din iluzie;
Ti-ai pus intrebarea  ...
Cine suntem noi de fapt?
Ti-ai depasit limita fizica  dincolo de ce credeai?
Demascand iluzia  dintr-o realitate falsa?
Traim intr-un dans al sunetului,
Vrajiti de vraja banului...
Uitam sa mai iubim...
Suntem cuprinsi de ego,
Am cumpara pe bani si mama si tata,
Uitand sa dam valoare clipei de adevar!
Suntem mici piese dintr-o holograma...
Suntem sclavi ce ne lasam controlati de frica foamei
Si a suferintei...
Dar ce vom face aici?
Dupa ce depasim iluzia?
Trezindu-ne din vis si din   visare?
Gandind in termeni de separare,
Impinsi ca intr-un vartej
In lupta pentru ziua de maine?
Gasim oare Iubirea?
Sau mai trece un veac sa lasam
Balastrul suferintei sa cada pe o piatra
Sau nu ne putem dezlipi de vechile tipare!
Singurul adevar ce ramane ancorat
Ramane tot IUBIREA!
Restul e pierdere de timp.

IUBIREA...CANDELA VIE!

Am cautat tarmul
Ce l-am visat odata.
M-am avantat intr-o lume zbuciumata,
Printre valuri si furtuna.
Straina am fost pentru ai mei...
M-am grabit sa caut limanul sfant...
Dar nu l-am gasit pe pamant;
Sau in cer era ascuns...
Unde nu puteam sa ajung?
Mi-a trebuit o jumatate de secol,
Sa bat la poarta mea,
Care statea descuiata
Pentru calatori insetati de drum,
Dar nu stiam ca ...
Cheia e chiar in sufletul meu!
Am aflat platind pretul lacrimei
Insangerate,
Pentru ca lumina din candela mea sa nu piara!
Sa dezlege nodul legat al iubirei stea,
Din evanghelia numita viata!.

CASTELE DE NISIP...

Candva am crezut ca am venit in viata...
Sa muncim ca nebunii,
Pentru bani multi...
Sa schimbam masini luxoase si case,
Sa ne certam din fleacuri
Pentru a avea mai mult si mai multe!
Dar am venit sa invatam sa IUBIM...
Sa construim castele din pietre de nisip...
Care la prima rafala de neiubire,
Sa se spulbere in vant,
Ca sa te faca sa o iei de la inceput
De cate ori uiti ca esti OM!
Si ai uitat legea iubirii
Care-i piatra de temelie a sufletului Tau!
Iubeste...
Iarta...
Si mergi mai departe!

AROMA DE IUBIRE INTR-O CEASCA DE CAFEA...

Sa nu pleci fara sa ma privesti...
Doar o cescuta de cafea sa pot sa-ti ofer macar...
Indulcita cu mierea din dansul albinelor...
Eventual cauta un pretext si suna-ma!
Nu ai cum sa sfarami ingerul din piatra din tine?
Esti ganditorul de dincolo de zid?
Te simt,te miros,te gust,te vad...
Dar nu oricum...
In ce curcubeu de culoare crezi ca poti sa te ascunzi?
Am ratacit printre miliarde de stele,
Mi-am pus intrebari sa aflu misterul existentei,
Sa pricep ce se ascunde dincolo de adevar!
Dar fiecare are tabloul sau pictat de un inger...
Fiecare respira...mananca...miroase...si gusta ...
Iar eu reflect singura cu o cescuta de cafea in mana,
Care s-a racit de atata ratacire a sufletului meu...
Dar nu conteaza pentru mine...
Decat sa simt ca-i iubire in lume!

DINCOLO DE POARTA TIMPULUI...

Oamenii care au venit
Si au plecat din viata mea,
Ca un parau...
Ce-si schimba albia,
Au sapat amintiri
Frumoase sau dureroase,
In functie de soarele
Ce le lumina constiinta.
Mi-au brazdat sufletul
Cu bucurie sau lacrima,
Ca sa ma ajute sa merg inainte!
Chiar daca nu-i intelegeam pe toti,
Cautand raspuns sa aflu ce cauta la poarta mea;
M-au facut sa gandesc ,
Sa ma intreb...
Ce se afla dincolo de schimbare si moarte?
Dincolo de lucruri si ganduri?
Pentru cateva clipe traite a tristetei
Sau a bucuriei!
Mi-am vindecat ranile ,
Invatand poate...
Sa le vindec si a celorlalti,
Ajutandu-ma sa ajung la urmatorul pas
Ca un botez ce isi cere darul
Pentru fiecare copil gand
Adus pe lume,
Care tinde sa dureze o viata
Ca marturie ca exist...
Ecou ce se stige sau se naste
Din propria cenusa,
Ca o carte ce trebuie rasfoita
Si citita,
Dupa ce treci poarta
A mai multor incercari.
Asadar,sufleca-ti manecele
Si pregateste-te sa-ti deschizi propria
Poarta care duce catre Tine,
Chiar daca iti trebuie o clipa...
Sau o viata ...
Sau mai multe vieti
Sa-ti gasesti tacerea de dincolo de granita
Timpului...
S-ar putea sa uiti
Pentru ce ai venit pe lume!
S-ar putea sa nu-ti doresti sa existi...
Dar recunoaste-ti Maretia
Fara sa-ti dea dureri de cap!
Iar dupa ce te-ai trezit lasand loc urmatoarei zile
Sa apara...
Care poate sa fie magnifica...
Doar pentru ca te -a dus prin,,Poarta Tacerii"
Dintr-un calendar al intelepciunii.
Nu trebuie sa ma crezi pe cuvant!
Tot ce trebuie sa faci e sa ramai constient
De forta care zace inlauntrul Tau ,
In mijlocul unei furtuni emotionale.
Invata sa o iubesti si sa o folosesti
Afland cine esti Tu cu adevarat,
Chiar daca inca nu stii nimic!
Spre ,,Poarta Timpului"
De dincolo de val totul e posibil daca crezi
Cu adevarat .

SIMFONIA INGERILOR

Te las sa ma privesti,
Din poiana zanelor,
Sa-mi povestesti de stropul de apa ce iti
Mangaie aripile,
Ce s-au frant in cadere,
Pentru a ma gasi,
Sub raza soarelui,
La distanta de ani lumina.
Privesc zborul porumbelului,
Care ma lasa dusa cu gandul
La raza curcubeului,
Rasarita dupa ploaie,
Ce-i ca o muzica a sferelor in galaxia
Bucuriei si a suferintei!
Depinde de cata lumina ai in suflet,
Ca sa poti zambi...
Sau plange ...
Dar daca indraznesti sa deschizi portita minunata,
A minunilor...
Ingerii apar cu chip de om
In viata Ta!
Indrazneste!
Ai curajul sa crezi
Si ei vor aparea!
Adusi prin vibratia iubirii!
Ca o simfonie a bucuriei.

LE MULTUMESC...

Sa ai succes ignora frica!
Care nu te lasa sa-ti cladesti liber calea!
Permite-ti sa alegi Acum:
Sa iubesti...
Tot ce-i in jurul Tau!
Sa fii ,,Unul" in armonie cu Totul!
Am ajuns sa le multumesc celor care m-au ignorat,
Sau m-au abandonat,defaimandu-ma...
Caci datorita lor am invatat
Sa nu mai cred in asteptari!
Le multumesc celor care m-au barfit
Si au raspuns cu rau binelui facut lor,
Datorita lor,
M-am ambitionat
Si nu am cazut!
M-au ajutat sa vad printre randuri.
Mi-au fost profesori cand nu m-am asteptat!
M-au ajutat sa evoluez
Si sa-mi doresc sa nu fiu ca ei niciodata.
Le multumesc celor care m-au ranit,
Ca mi-au dat prilejul sa vad cat de puternica sunt!
Ca Dumnezeu chiar ma iubeste!
Acum stiu ca fara intrigi si piedici
Nu as fi fost testata!
Ca sa pot dansa libera acum printre critici,
Cu ganduri si rime,
Sa caut fluturii copilariei,
Sa le dezmierd pastelul aripilor,
Sa le privesc prin lumina
Sufletului meu
Ranit de atatea dueluri ale gandurilor.
Acum pot canta fericita ,
Dansand prin picuri de ploaie,
Ca stiu ca nici o picatura nu- mi
Poate uda pasul chiar daca alunec uneori!
Acum pot sta sa ascult vrajita pianul
Ce canta in lumina asfintitului meu,
Cu un album de poze in mana,
Uitandu-ma fericita la bucuria zambetului meu.
Acum pot sa te ascult  pe Tine,
Sa te ajut daca imi ceri...
Acum pot pleca fericita,
Ca am lasat ceva ce nu se sterge in urma pasului meu.
Cheama-ma si am sa revin ,
Chiar daca voi fi plecata departe,departe...
Nu pot sa-ti intorc spatele
Chema-ma si am sa vin...

MONEDA UNIVERSULUI!

Candva,credeam ca pot schimba lumea,
Fara sa ma schimb pe mine!
Totul are un pret...
Banii nu pot cumpara decat
O fericire  iluzorica.
Totul are pretul sau!
Pretul  castigului,
Reprezinta o energie dislocata,
Din matricea mama,
Numita Univers!
Nimic nu se pierde;
Moneda universului este
Un simplu
Multumesc!
Si ai lumea la picioare.

AZI MULTUMESC FLORILOR

Azi multumesc florilor,
Ca ma lasa sa le privesc,
Ca imi mangaie privirea cu o petala
Si parfumul lor ma face sa simt ca iubesc.
Daca esti in armonie cu Tine,
Toata lumea este in armonie!
Indrazneste sa traiesti viata,
Pe care ti-ai dorit-o,
Iar Dumnezeu te va binecuvanta!
Multumeste-i cerului ca-ti da prilejul sa te cunosti,
Chiar daca uiti sa o faci prin iubire!
Uneori ce am invatat,
Ca pot sa-i ofer aproapelui
Iubirea mea,
Ca sa ma ajut sa devin bogata!
Uneori uit ca si oamenii au durerile lor...
Ce-i fac sa fie egoisti,fara voia lor;
Uneori ma impiedic de oameni marunti,
Uitand sa simt maretia celor mai mari.
Ueori uit ca purtam masti ca sa ascundem
Maretia sufletului;
Uneori uit ca pentru a fi fericita,
Nu depinde,de ce vad in jurul meu,
Ma bucur pentru viata!
Ii multumesc pentru ea!
Fericirea este chiar esenta vietii!
Suntem iubire,chiar daca am uitat de ea!
Azi multumesc Florilor,ca ma lasa sa le privesc
Sa le simt mirosul,
Sa privesc inmarmurita cum cresc la picioarele mele!
Azi multumesc petalelor  ca le cunosc,
Si prin botezul lacrimei spre binele meu si al lumii.

IN NOAPTEA DINTRE LUMINA SI INTUNERIC

Cand va incepe furtuna, sa te ascunzi in pustiu!
Unde cararea iti va fi aratata,
De caprioara aparuta in vis.
Odata zeii si oamenii traiau  pe pamant,
Rugandu-se impreuna,
Picioarele lor calcau zapada,
Dansand grandios in iubire;
Te vei ruga in noaptea dintre lumina si intuneric,
Din  noaptea aceasta,
Cand nu mai poti sa te ascunzi in spatele cuvantului Tau...
Rostit sau scris,
Cand Evanghelia se va deschide din cer,
Picurand litere cu stropi de lumina,
Cand Domnul  va calca printre viscole si furtuni,
Deschizandu-ti sufletul spre lumina!
Chiar daca fata Ta a fost palmuita
De prieteni sau dusmani,
Ascunsi printre ganduri,,
Prin nisipul ars,
De la poalele muntilor,
La picioarele omenirii,
De unde incepe viata,
Prin jertfa crucificarii,
Ca o prigoana a sufletului,
Refugiat in prigoana pentru adevar,
Credinta si iubire!
Alearga prin ploaie chiar daca mocirla,
Pasilor tai de va duce spre locuri neumblate,
Domnul iti va fi calauza
Prin invierea in iubire!

La nunta noastra de argint...

Primeste-ma in viata Ta!
Sunt lacrima cazuta dintr-o stea,
Ce-am lunecat dansand ,iubind,
In calea Ta.
Sunt prizoniera gandului
Ce-l tii ascuns,
Sa nu ma stie nimeni ca exist!
Sunt focul ce-ti arde inima Ta...
Sunt lacrima ce-ti stinge iubirea Ta.
Nu am crezut ca pot dansa cu tine,
O viata plina cu surprize!
Acum la nunta de argint,
Chem toti ingerii pe pamant,
Sa-mi fie nasi de cununie,
Copii domnisori de onoare,
Si stelele nuntasi la masa.

O CAFEA INTRE... DOUA TRENURI!

Sunt tristi pasii mei,

Abatuti printre randuri,

Salbatice flori imi cresc.

Ramuri mi-s bratele,

Radacini picioarele,

Frante si obosite de umblet desculta.

Ma opresc pe un peron

Cu un geamantan si o plasa in mana...

Daca-as avea aripi,as zbura!

Dar nu mi-au crescut.

Asa ca sunt flamanda ,desculta
Si insetata de drum;

Dar ghici!

Ce belea!

Aburi de cafea aromata,

Intr-o gara pe un peron,

Ajung pana la mine!

Aroma de Viata!

Ce-ti topeste morfina din vene-nghetate

De frig si neintelegere.

Ma-nbie mireasma,

Dintr-o cafenea,
De peste drum!

Drumeti obositi lenevesc pe o terasa
De primavara-n prag

Cu lacrimioare,toporasi in ferestre!

Ce pot sa fac?

Trenul soseste

Iar eu...

Trebuie sa aleg;Aroma te-mbie..

Picioarele ti se inmoaie

Si frigul din oase
Striga..urland de durere:

,,Vreau doar o picatura sa sorb

Din cafeaua amara ...de peste drum''!

-Nu vezi ca-s frant!

-Nu vezi ca ma tarasc...

-Ce-mi faci,calator ostenit de griji?

E gara din viata Ta!

Peronul esti Tu,

Ce mai faci un popas.

Cafeaua e a Ta!

Ce ma-mbie sa ma opresc
Din drum

Pentru o clipa,

Sa prind un tiraj pentru

Bagajul visului meu,

Ca nu mi-am pierdut

Inocenta chiar de-am ostenit de Timp!

Trenul soseste...

Forfota -n gara!

Peronul e plin,

Iar eu...

Arunc biletul luat cu-atata truda

Si trec cu pas grabit...

Peste drum

Si stau de vorba cu Tine,

,,La o cafea aromata"...

Ce poate fi biletul

Pentru trenul urmator!

Ca doar nu-i foc.

Imi traiesc viata intre doua curse!

De ce sa mai alerg

Cersind sa scap dintr-o rutina,

O inima -ntre doua partituri!

INCERCAREA IUBIRII

Daca exista Dumnezeu,
Se intreaba cei care nu-l cunosc,
Sau care poarta ochelari fumurii,
Unde lumina nu poate sa patrunda,
Datorita ignorantei;
Se intreba omul ...de ce exista atata durere in lume?
Pentru ca oamenii nu merg,
Sa-l caute pe dumnezeu,
Chiar daca el bate la usa Ta,
Eziti sa-i deshizi,
Pentru ca el umbla deghizat in cersetor,
Sau dusman...
Pentru ca Dumnezeu chiar exista!
Chiar daca ceri ce nu primesti,
Ca de la un tata care sti ca  isi iubeste fii,
Chiar daca in loc de o floare primesti un spin,
Sau o omida...
Cu siguranta,
Prin iubire spinul va inflori,
Iar omida se va transforma intr-un
Fluture,
Spinii ce-i primesti azi
Sunt florile de maine ale vietii!

NU PLANGE TU...

Nu plange Tu,
Sub clar de luna,
Caci ingerii din mit coboara!
Ca dintr-un vis ,
Sub cerul liber,
Ce-i fara grati la fereastra!
Rupand sigilul
Templului adormit de veacuri,
In cautarea timpului pierdut,
La o rascruce dintr-o cafenea pustie,
Sa te gaseasca treaza ,
Cum te pierzi in lume!
Caci esti doar Om cu chip de inger
Pe pamant;
Ce atragi magia prin cuvinte nerostite,
Suflet pierdut...
Si regasit in lume,
Jurnal sa-ti scriu,
O pagina de aur
In cartea vietii nume!
Sa las lumina sa coboare lin,
In camaruta sufletului tau
Pustiu...
Ce a uitat de griji ca sa iubeasca
Si floarea din fereastra!
Zimbetul  mamei dulce  ca un vis,
Ce te adoarmea cand erai mic copil...
Iubire pura...Hai la noi
In casa!

TIMPUL REGASIRII

Pe treptele regasirii
Timpul adevarului
Revine ca o dorinta
Scapata de sub capcana
Uitarii!
Totul este frumos
Atunci cand exista simplitate.
Ador oamenii asa cum sunt,
Cu magia ce exista in fiecare!
Ma bucur ca un simplu
Trecator prin viata!
Oare cheia pentru un echilibru fericit
In viata de zi cu zi
Nu-i pacea mintii?
Suntem trecatori
Ce uitam iar si iar
Ca in orice moment
Putem pleca
Din lumea in care
Am investit prea multe asteptari,
Din dorinta unei stabilitati.
Fiti cu un pas
Inaintea vietii,
Avand cheia maturizarii
Sufletului!
In ciuda neajunsurilor
Ce te trag de maneca,
Prin simplul fapt al acceptarii,
A tot ce-ti vine in pasul tau
Ca un profesor ce-ti preda
Lectia iubirii!
Depinde de tine daca treci testul...
Sau ramai corigent...
Sau repetent.
Lectia ramane aceiasi.
Doar profesorul se schimba
Pana absolvesti academia
Numita Viata!

TACEREA CUVINTELOR

Tacerea cuvintelor,
Lasa lacrima sa curga,
E nevoie de ani intregi
De lacrimi
Pentru fiecare Drum frant,
Sau pierdere devastatoare,
E nevoie ca dupa durerea traita
Si plansa
Sa se asterne linistea
Si sinele divin
Ca un moment al renasterii
Sa se conecteze cu inima ta.
Inima ranita face loc lui Dumnezeu
Ca sa intre prin lacrima
Cursa ca un portal;
Lasa masca sa-ti cada
Cu fiecare lacrima
Ce-ti elibereaza suferinta
De o iluzie
Ce te face sa renunti la asteptari,
Prin simplitatea vietii,
Acceptand imprevizibilul
Ca o lucrare a regasirii
Adaptandu-te la schimbare,
Ca un copil
Vazand in celalalt
Ca fiind
,,Ceea ce Este El"
Traindu-ne durerea ,
Transformarii de sine,
Ca un rol a unei experiente,
Eliberate de sub
Capcana neiubirii
Uitand pentru o clipa
Cine suntem,
Negand rolul unei experiante,
Ca un spectacol
Fara spectatori.

SA PRINZI TRENUL VIETII...

Sa prinzi trenul vietii,
Pe un peron in ceata,
Intr-o viata care nu sta pe loc,
E o arta!
 In care oamenii vin si pleaca,
Rataciti  pe o scena...
Urca sau coboara..
Mai fac cu mana,
De la o fereastra dintr-un vagon,
Sau uita sa mai faca,
Cuprinsi de resentimente,
Uitand jocul cosmic,
In care au acceptat
Sa coboare
Pentru a privi rasaritul si apusul.
Uneori mai ramane un scaun rece,
Un pat gol,pustiu si plin de amintiri;
Suferi ca un caine,
Privesti ca un intelept,
In sanctuarul sufletului tau...
,,Daca-ti faci timp".
Iti mangai cate o rana,
Pe ascuns sau in vazul lumii.
Oameni care ranesc ,
Sau calca in picioare
Ce ai cladit o viata,
Crezand ca ii ai alaturi,
Prieteni la Drum...
Iar la jumatatea Drumului,
Te musca si te roade,
Ca un sloi de gheata le este inima;
Totu-i in jur inghetat!
Pentru ca au uitat sa mai lase
Raza soarelui sa topeasca
Prin acceptare si rabdare
Inimi inghetate de neiubire de semeni,
Lasand egoismul sa le fie stapan;
Daca ai curaj sa spui,,Adio" trecutului
Sa nu te opresti din miscare,
Mai ingrijesti cate o rana...
Si mergi mai departe,
Preferand sa stai baricat,
In ,,Turnul Tacerii."

ESTI UN INGER!

Cheama un inger,
Ce-i paznic al sufletului Tau,
Sa-ti fie ca o punte ,
In calea Ta spre Dumnezeu,
Esti nascut pentru a zbura ,
Chiar daca nu ti-au crescut aripi,
A te-nalta in iubire!
Tu esti Maestru,
Chiar daca pasii tai s-au ratacit
Printre nori...
Nimic nu este intamplator...
Ingerii sunt printre noi!
Sub chip de mama,
Fiica sau fiu,
Sub chip de prieten,
Strain sau drumet.
Dar tine minte!
Si tu esti un inger
Chiar daca ai uitat
Sa traiesti...
Impins de griji,ignoranta,
Frustari sau neiubire;
Cheama iubirea
Ce-ti da iubire!
Si atunci te simti
Ca esti inger intrupat
In suflet de copil.

OMUL IUBIRE

Omul este picatura din Dumnezeu,
Nu valoarea personalitatii il face Om,
Ci faptul ca-i iubire!
Nu am venit pe lume,
Doar in goana pentru bani
Si a alerga dupa ei,
Calcand in picioare sufletul;

Si intr-un final ...tot mori.
Am uitat sa mai fim copii
Ai infinitului;
Implinirile mari le primesti
Cand il cunosti pe Dumnezeu,
Cu sau fara ocolisuri
Nenumarate,
Care te duc tot la el!
Decat sa-l cunosti sus...
Cand e prea tarziu,
Pentru ca nu mai poti corecta  nimic
Din ceea ce a fost!
Mai bine pe pamant,
Caci mai poti prinde sansa
De a fi Om,
Chiar daca demnitatea ti-e pres la
Usa destinului,
Pentru o clipa.

TREZESTE-TE...DACA NU ESTI INCA TREAZ!

Te intrebi oare de ce somnul ratiunii
Nu-ti face bani,fericire si extaz?
Poate mergi pe un drum,
Dar nu esti inca treaz.
Daca treci totul prin minte
Si ratiune,
Uitand sa mai iubesti.
Traiesti sapte zile din sapte,
Zile ale unei saptamani,
Intr-o continua alergare,
Asteptand a opta zi sa-ti pice
Odihna mult,,visata"
Ca sa te Trezesti...
Chiar daca ai ochii deschisi
Nu-i garantie ca
Si constinta e treaza.
-Ce-ai face daca intr-o zi
Ti se va pune intrebarea:
-Care-i vocatia Ta?
Sau care-i cheia succesului?
Si te gaseste nepregatit!
Ca nu ti-ai gasit comoara ascunsa din Tine!
Chiar daca nu esti nascut
Sa fi lider sau sef!
Traiesti ca ,,un zombi"
Acuzand viata ca nu-ti da
Ce ai nevoie
Sa fi fericit!
Cautand fericirea pierduta
Printre lucrurile mici
Ce exista in jurul tau
Ce te-au facut rob
Pentru o zi din luna,
Cand mergi la card,
Abatuta ,pierduta
Ca nu-ti ajunge salarul
Decat pentru un trai chinuit
Intre foame si somn...
Uitand pentru o clipa
De esenta ce pleaca
Din noi.
Alege libertatea ,ce-ti da aripi
Sa poti zbura!
In iubire ...printre semeni,
Crede-ma ...
O sa ai Timp sa dormi mai tarziu!