BUCURIA CRĂCIUNULUI ÎN DAR...

Mă bucur că fulgii mi-au numărat anii...
Ani ascunși în templul de Sus,
Mă bucur că Domnul mi-a șters partitura,
Mă lasă desculță acum de Crăciun.
Copilul din mine
Îl caută pe cel ce era doar ieri
Ce stătea necăjită sub brad și  aștepta...
Chema doar un Moș scos din cărți cu povești...
Dar ce păcat tată că nu m-ai întrebat niciodată
Oare ce-mi doresc?
Erai ocupat...
Veșnic grăbit...
Să-mi pui doar pe masă,
O coajă de păine și-o cană cu lapte...
Căldură să-mi dai
Dar de sufletul meu răvășit de copil
Veșnic ai uitat!
O tată!
Anii au trecut
Iar eu caut printre praf
Copilul de ieri
Care a rămas supărat,
Și pașii îi îndrept spre Tatăl de sus
Care mi-a dat iubirea ce tu
 Nu aveai cum să o dai
Pentru că nici tu nu o aveai...
Acum pot să-ți zic că te-am iertat.
Mi-au trebuit ani
Ca seama să-mi dau seama că erai prea sărman
Ce puteai decât să-mi dăruiești?
Decât un coperiș ...
O pătură groasă...
Și un bol de ciorbă pe masă!
Acum ...
După ani de frământări
Și de căutări
Sunt cea mai bogată
Și mai iubită stea în casa Tatălui Meu
Ce îi doar Dumnezeu.
Am bătut la poarta sa
Și mi-a dăruit iubirea
Să o împart cu tine
Trecător de rănd...
Flămând ...
Însetat...
Ia poftim din traista Mea
Ajuge la toată lumea!
Acum pe pământ
Colind printre rânduri
Creștine
Deschide-mi!
Sunt la poarta Ta!