luni, 21 martie 2016

POEM LA FEREASTRA TA...

Poem la fereastra ta îți cânt,
Te ating cu un sărut și-ți șterg lacrima ce te doare,
Chiar dacă nu mă poți zări
Ochii tăi...
Pleoapa ta...
Mă privește sfioasă.
Știu că te dor neputințele,
Știu că te dor pașii mei ce încalecă ploaia,
Știu că ochii tăi de copil privesc spre viață,
Copilă ce-ți cunosc doar Eu durerea,
Copilă ce Mă chemi cu un surâs;
Crezi că poți să fugi de iubire?
Crezi că lacrima ta va spăla amintirile?
Îa-Mă de mână și vino spre soare,
Chiar dacă nu pot să-ți dau luna de pe cer,
Te îmbrac cu freamătul vieții,
Te sculptez cu penelul sufletului
Ca să-ți amintești că exist,
Ca un apus luat de briza mării,
Pentru că marea iubește pescărușii
Iar pașii tăi îi adoră că exiști,
Hai vino să sculptăm vise
Din pietre aruncate în noi,
De trecerea vremurilor albastre.
Hai vino să plecăm în lume
Unde dorul e trambulina spre viață,
Într-un decor mângâiat de poarta ce duce spre vise.
Hai vino să plecăm în abis
Amîndoi să ne pierdem în mare ,.
Hai vino ia-Mă de mînă
Să iubim pescărușii ce sărută briza mării,
Hai vino într-o clipă
Să zburăm spre lumină
Unde munții sunt perle văzute din nemărginire...
Hai vino...
Brațul Meu te așteaptă să sădim dragostea în lume,
Chiar dacă au aruncat cu pietre în veșmântul
Care l-au vândut pe doi gologani...
Și au dat cu zarul pentru mantia Mea de lumină...
Hai vino...
Chiar dacă crezi că te-ai rătăcit pe drum,
Felinarul Meu îți va săruta inima
Unde comoara ta e dragostea Mea
Pentru tine și lume.
Hai vino...
Te aștept.

sâmbătă, 12 martie 2016

SIMFONIA ALBASTRĂ..

Eu te iubesc
Așa mică cum ești,
Dar mare în sufletul meu.
Chiar dacă te simt ca o furnicătură
Pe o frunză luată de vânt
Ce-mi aduce o petală ce îmi zâmbește
Luată din călimara cerului.
Dulcele tău chip ce tresare
Atunci când te ating cu privirea
Poem de rază pe o clipă,
Poem ți-am compus când visezi.
O lumină ce geme pe gene
Vreau să ți-o iau cu un sărut
Ce alunecă și se transformă în râuri
Ca într-un dans cântat din inimă.
Într-o vară la o fereastră
Un sărut mi-ai trimis
Să-l mângâi să-mi amintesc de chipul tău
Împietrit de dureri și neputințe
Ca să știu că voi pleca
Într-o seară după ce-ți spun
Doar că te iubesc.