PRIETENI SAU...

La poarta sufletului meu
Ciocarlia si-a facut cuib.
Canta de dor si de iubire
Sa-ti aline prin tril si bucurie.
Iar eu cu cuvantul si culoarea
Deschid porti intre lumi 
Dar nu las sa-mi scrie trecutul pe nimeni...
Prezentul il simt cum vibreaza in geam...
Viitorul pe varf de condei ma dezmiarda,
Il modelez doar cum vreau tot eu.
Caci viata e o arta de vrei s-o traiesti,
Nu cum vor altii sa-ti sufle in ciorba...
Sau sa traga de tine pentru a lor interese subtile ce au.
Eu cred in lumina in vise in  mine...
Dar cred  in medalie ce are revers!
Cadem...
Ne ridicam...
Trecem obstacole...
Ne impiedicam..
Dar drumul vietii nu-i  terminat cand vrei tu.
Canti cantecul chiar daca vocea ti-a ragusit,
Vioara si-a rupt coarda...
Sau dirijorul a imbatanit.
Cand cazi doar atunci poti afla  ce prieteni  ai...
Te ridici...
Sau  esti calcat  ca sa mai suferi un pic.
Dar puterea se afla in tine
De crezi cu adevarat in iubire!