marți, 17 iunie 2014

PORTI INTRE SUFLETE...

Am deschis poarta intre doua lumi.
Perdeaua s-a rupt
Dincolo de bariere!
Nu mai sunt doar eu,
Desertaciune...
Amagire...
In groapa acestei lumi in transformare!
Sunt mii de stele
La picioarele Templului soarelui
Si Lumii!
M-am trezit cautand pe Dumnezeu
In valea Tacerii
Sub flautul rasaritului
In dansul planetelor.
Sunt intre alfa si omega...
Am rupt pergamentul ascuns
Prin puterea adevarului si a dorintei.
Iubirea este cheia ce am primit-o in vis
Si o dau mai departe...
Prin bucuria de a darui!
Darul ce se intoarce inzecit
In lacasul de unde a pornit!
Nu ma judeca ca mai uit cate o virgula,
Sau o cratima...
Nu te lasa orbit de ambalaj...
Trecator in creatie...
Ci priveste in adancul vibratiei ce trece prin
Cuvinte...
Pentru Tine...
Pentru lume!
Mesajul meu e Iubirea!
Chiar daca razele care ajung la tine
Pe carari ascunse...
Se mai pierd pe la porti incuiate...
E greu sa rupi lacate ferecate
De lanturi si rugina de timp!
Nu crezi?
Incearca si tu!
Bate cu mine la portile ce nu ti se deschid...
Si nu pleca ...
La prima furtuna ce-ti iese in cale!
Calator descult printre cuvinte
Poleite cu dantele aurite...
Hai vino...
Si vezi ...
Dansul sufletului printre emotii...
Nu a cuvintelor goale...
Am daruit iubire prin trecerea mea
In lumea Ta...
Care  pentru o bucata de Timp,
E si a mea!
Dar nu-mi cladesc castele pe nisip miscator
Ca la prima bataie a vantului
Ce am cladit ...
Sa se  darame!
Castelul meu e ascuns in inima Mea!
Vanturile au batut la poarta Mea!
Furtunile au vrut sa renunt !
Dar nu au putut sa  ma induplece!
Chiar daca m-au gasit goala si desculta
In casa sufletului meu...
E caldura mereu!
Petru ca Domnul e musafirul meu...
Si eu sunt al sau musafir pe pamant.
Pasul mi-l poarta prin lumina sa
Incaltari nu are nevoie la poarta sa!
Goliciunea trupului mi-o imbraca prin mantia sa!
Atunci trecator ce-mi judeci trecerea mea?
Te impiedici de virgula mea?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu