M-am lasat atinsă de sărutul zodiei tale,
Dintr-un calendar oracol,
Sperând să las parfumul
Aripilor gandurilor senine
Să mă imbratiseze,
Să uit că mai greșesc uneori...
Să sper în iubirea Ta,
Care mă va face fericită,
Ca o pasare colibri
Pierdută printre flori.
Am crezut cândva
Că școala se termină odată cu,, Bacu"
Dar nici acum nu m-am oprit din invățat...
Pentru că viața la tot pasul îmi dă o lecție...
Uneori prin cuvinte,SUNETE sau gânduri
Pierdute parcă în SCORBURA timpului,
Unde SOARELE rasare oglindindu-și raza
În palma Ta,
Printre SCOICA adusă de val
În pasul tau ...
Tu calator desculț
Coborât dintre sfere,
Unde SATURN te cheamă acasă...
Marte iți cantă muzica sferelor
Jupiter ți-e prieten de-o viată...
Dar nu aici pe pamânt...
Ci în impărația misterelor.
Nu vezi că astrele -ți șoptesc un cântec?
Botezul ți-l dă prin sărutul
Iubirii!
Aici la școala vieții pe pamânt,
Te cheamă prin vise,
Te strigă pe nume...
Uneori te trage de mânecă...
Să nu greșești!
Dar...
Glas nu au,
Pentru că și l-au pierdut în templul Tacerii,
Când au jurat că nu mai intervin,
În destine umane...
Pentru că viața-i un dar
Un zambet...
O lacrimă...
Iar dacă nu trișezi
Și nu uiți iubirea ce-i un SUNET în noi,
Adusă de un val printre SCOICI,
Intr-o zi cu SOARE
Din SCORBURA vremii,
Tot universul iți va canta muzica sferelor...
Ce-i doar iubirea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu