SUFLETUL MEU E UN POEM

Poem e sufletul meu,
Ca o vorba nerostita,
Ce se afla printre lucruri,
Ce s-au pierdut,
Intr-o roua de neiubire,
Ceea ce nu stiai sta ascuns in taina
Experientelor
Traite,
Ce te opreste si te ocoleste,
Pe carari neumblate,
Sa iubesti,
Ceea ce daruiesti,
Ca un fior al intregului,
Ce-si regaseste matca,
Chiar daca ai umblat ratacit in zare,
Revenind inapoi,
Ca un raspuns al cantecului
De primavara,
Ce te cheama sa asculti
Soapta,
Timpului,
Ce ai cantat-o ca o
Cheie ce a deslusit
Un mister,
Al lacrimilor gandului
Ce te intreaba
Daca ti-ai privit
Chipul in oglinda maretiei,
Ca un poem al sufletului
Ca o floare de colt?
Muzica ce da viata,
Clepsidra cu tonuri regasite,
A unui concert
Ce-ti spala praful zilei
Adunat de veac.
Cotfas Doina