AM INCETAT SA-MI MAI LING RANILE TRECUTULUI

Daca privesc,
Stand la o cafea,
Si ma gandesc
Cine am fost ieri;
Si cine sunt azi,
Printre clipe,
Ma apuca fiori!
Nu pot sa cred :
M-am regasit!
Nu mai simt nici un regret!
Sufletul meu,
Brazdat de idei,
S-a cicatrizat,
De sabie taiat!
Privesc in oglinda,
Pe hol agatata
Si nu vad...
Riduri sa am.
Am dus batalii cu soarta,
Cu mine si chiar cei din gradina Mea!
Dar am incetat sa-mi ling
Ranile,
Plangandu-mi de mila,
Invatandu-mi,
Iarasi si iarasi...
Lectile trecutului,
Care ma urmareau,
Ca le-am ocolit.
Dar se doreau invatate,
Caci reapareau sub forme diverse
In calea mea,
Si parca-mi strigau:
Ce!
Vrei sa treci clasa?
Tu care lipsesti ,
De la ,,Cursul...Iubirii"
Profesor la catedra ce-l avem,
Pe chiar Dumnezeu,
Cu apostolii sai!
Am plans!
M-am urat!
M-am iertat!
M-am iubit!
Am invatat din fiecare
Batalie a clipei!
Dand tribut
Ratacirii de sine,
Invatand din bataliile
Pierdute,
Ca viata-i,,Rascruce"
De drum;
Si-i lung drumul;Sau scurt...
Spre inima Ta,
Depinde doar,
De alegerea Ta!
Atunci,
Cu fiecare clipa,
Te vei apropia,
Mai mult...si mai mult,
Spre inima Ta!
Regretand ca ai suferit...
Din prostii marunte,
Nedemne de linistea Ta!
Si vei inceta sa-ti mai plangi singur
De mila,
Mangaindu-ti ranile,
Trecutului...
Ce-au fost profesori
In viata Ta.
1Martie 2014  Cotfas Doina