CORABIA MEA...

Las trecutul in urma,
Cautand noi inceputuri,
Gustand miezul...
Ignorand ambalajul!
Profesori ai mei,
,,Raul"si ,,Binele"
Care-s relativi,
Mi-au predat lectia
Si acum au plecat
In pauza ,,La o cafea"!
Am multumit ,
Pentru orice am primit,
Corabia vietii
Mi-a pus vaslele in mana,
Carmaci mi l-au lasat tot
Pe Dumnezeu!
Eu sunt doar puntea,
Pe care-o calci
Cu bocanci cu noroi...
Sau descult prin pasul gol,
Ma murdaresti sau ma lustruiesti,
Asta precum voiesti...
Dar valurile m-au curatat
Prin furtuni
Si soare!
Dar tot pot striga!
Te iubesc viata!
Cu toata trairea Ta!
Si -mi filtrez in ograda Mea...
Stergand doar praful,
Peste oglinda Mea,
Toata lumina Ta!
Uitand de necazuri de boli
Sau de foame...
Ce-au fost si ei profesori
In experienta Mea!
Chiar daca mormantul meu va fi
Doar cu o singura floare,
Udata de-o lacrima de soare,
Dragostea e doar atingerea,
Ce-o las pe unde am calcat...
V-o las nu o duc cu Mine!
Palate zidite si aur se trec!
Dar iubirea ramane.
Ca urma pictata in inima Ta!