ITI MULTUMESC...

O cascada aurie,
Se revarsa ca un dus de Lumina!
Asupra mea,
Cu binecuvantari,
Primite de la Tine!
Nu ramane decat sa-ti multumesc,
Sa-ngenunchez in fata Ta!
Cu inima deschisa,
Sa-ti spun:
Te iubesc!
Iti multumesc!
Iti multumesc pentru ca,
M-ai eliberat de povara gandului,
Orgolios,
A obsesiei exagerate,
Ce -mi stapanea faptele!
Iti multumesc,
Ca m-ai eliberat,
De viciile ascunse care-mi patau,
Mantia de Lumina!
Iti multumesc ,ca ti-ai pus mana ,
Pe rana sufletului meu,
Si ai vindecat-o cu un cantec ,
De iubire!
Iti multumesc,ca m-ai iertat,
Dupa cata putere am avut sa-i iert si eu ,
Pe acei care au aruncat cu pietre,
In cetatea zidita de mine!
Iti multumesc,pentru ca ii ierti,
Pe parintii mei,fratii si surorile mele,
Prietenii,
Dusmanii,
Pentru care ma rog,
Ca pentru:Mine!
Iti multumesc,
Doamne ca am ajuns,
Sa te cunosc,
Sa -ti vad chipul in fiecare fiinta,
Ce vine spre mine,
Ca un examen,
Ce -l avem clipa de clipa,
De dat!
Pentru a sfarma,
Durerea,
Si a lasa pescarusii,
Sa-si continue zborul nestingherit,
Tot la Tine,
Prin Noi!
Cuprinsi in caravana unui,
Joc periculos,
Spre,
Calatoria
Unei inchisori
A gandului,
Gand!
Si totusi,
Nimic din toate acestea nu este,
Real,
Pentru o clipa ai putea sa nu mai fii in ,
Timp!
Acel moment atemporal,
Intre nimic si totul
Cuprins de-o bucla a timpului,
Unde nu-i nici trecut,
Nici viitor,
Nici identitate,
Unde doar clipa pura,
Momentul non-separarii,
Al ne-judecarii.
Exista!
O  clipa in care salasluiesti tot timpul,
Fara sa observi;
Daca vrei sa intelegi asta,
Trebuie sa practici,
Procesul,
Iertarii!
Fiind dispus sa privesti lucrurile,
Cu iubire,
Chiar daca-ti vine sa le condamni.
Incercand sa-ti justifici,
Iluziile si judecatile,
Doar din dorinta sa crezi ca esti separat,
De altii,
Iarta-te ca ai luat totul,
Prea in serios,
Marind prapastia dintre tine si lume!
Iti multumesc,Doamne ca mi-ai dat
Un  pas catre moarte,
Caci altfel nu te cunosteam.
Iti multumesc!
Iti multumesc.
Cotfas Doina