SUNTEM CE AM GÂNDIT DOAR IERI...

Cuvinte ce pot  să doară,
Cuvinte ce  pot fi săbii,
Acum nu ne mai rănim cu gloanțe...
Cu gânduri, vorbe,bârfe, fapte...
Iar dacă  ne cade pălăria...

O scuturăm de praf,
Și o luăm înapoi...
Parcă nimic nu s-ar fi întâmplat!
Te  împiedici...
Cazi...
Și te ridici!
Mai dai cu capul de pragul de sus,
Apoi te uiți în jos...
Și îl vezi  și pe acela.
Dar viața este mult mai amplă,
Necazul unora ne doare...
Sau...
Trecem nepăsători pe lângă el.
Greșelile noastre poate nu se schimbă
Sau...
Uneori poți ucide cu o privire
Lăsată pe furiș...
Prietenii care credeam că sunt perle
Ne rănesc,
Mai lovim cu pumnii...
Cu vorbe...
Și cu fapte.
Lacrimile ne devin prietene,
Ne mai lingem câte o rană
Trădați în fața măștii.
Se ceartă toată lumea
Dar ce puțini se iartă.
De ce nu am învăța ce e iubirea!
Pune doar piciorul tău pe frână...
Oprește-te din zbucium
Repară ce mai poți!
Acceptă lecția vieții.
Iar dacă ochii mei văd altfel
Prin ochii tăi destinul
E pentru că ei se uită neîncetat la cer...
Și niciodată nu ating pământul.
De ce să sfidezi lumea
Cu un cuvânt...
Mai bine cu un zâmbet,
Sau cu un sărut!
Iubirea naște viață!
Ea vindecă
Ea iartă.
Unește voci în lume,
Dar nu uita...
Astăzi ești doar
Ce ai gândit ieri!
Cotfas Doina