PĂSĂRI RĂTĂCITE...

Păsările care nu mai pot zbura
Uită că sunt păsări!
Oamenii care nu pot merge
Uită că au picioare...
Iarăși Tu dacă uiți să mai iubești
Nu-ți mai cresc aripi
Piciorele tale rămân desculțe
În așternutul fără  de verdeață.
Nu uita suflete iubirea
Ce este hrană pentru Tine,
Hrănindu-ți cugetul...
Iar păinea corpul.
Pescar ce-ți întinzi plasa
În vadul cristalin,
Dă-mi doar liniștea apei
Să-mi spele cugetul obosit
De trecerea Ta printre oameni...
Doamne!