Eu bat la geamul tău...

Te-ai născut să simți,
Chiar dacă nu crezi...
Nu simți cum ești lumină
Născută în întuneric?
Ești flacără ce ajungi doar rug aprins
Apoi pară de foc,
Născută prin iubire.
Dărâmă-ți zidul cel zidit de lume
Printre morți...
Dărâmă-ți ignoranța
Născută pentru o haină și un inel.
Iubește solul vieții
Ce stă la poarta ta.
Căzut ești printre trepte..
Nu vezi că mori în fiecare zi
Cu o clipă?
Nu vezi tu apa vieții
Născută prin iubire
Iubite Om.
Privește-mă...
Sunt călăuza ce destinul mă trimite
Să bat la gemul tău,
Cum au bătut și alții...
Și i-ați spânzurat.
Va bate ușor în noapte
Pescarul liniștit
La ușa ce o încui tu doar
De frica neiubirii.
Dacă nu îl vezi
E taina ta...
Dacă nu îl auzi e paguba ta.
Ești șchiop de nu îl urmezi
Și orb de nu îl observi.
Iubite Om
Iubirea e în sufletul tău
Dă-ți voie să iubești...
Dă-ți voie să trăiești.