DUREREA LACRIMEI....

O lacrimă din simfonia cerului
Se cerne pentru a sparge ușa durerii
Chiar dacă te mai oprești
La un pas de intersecția dintre durere și bucurie
Căzut în abisul ce își caută
Umbrela căci:
Plouă...
Plouă...
Cu lacrimi de bucurie
Fiori ce străbat drumul spre casă
Călător peste veacuri
Nu vezi că dorul naște dor...
Nu vezi că pasul naște mers...
Nu vezi că frunza naște copac...
Nu vezi că totul se învârtește în jurul iubirii!
O....
Dacă aș putea spulbera necredințele
Cu vorba mea,
Aș cânta o veșnicie
Chiar și pentru un suflet rătăcit
Regăsit.
Să îi alin doar îndoielile,
Să îi spun că după ploaie vine soare,
După ninsoare primăvară,
După întuneric lumină,
După necredință
Credință,
După clipă vine
Veac
Iar după lacrimă
Apare surîsul care spală durerea lacrimei
Tot prin iubirea ta.