duminică, 15 decembrie 2013

RUGACIUNE

Rugaciunea mea se-nalta catre tine, Doamne!
Ca un cantec cu parfum de balada,
Rugaciunea mea e frunza care-si cauta locul ,
In copacul vietii!
Din gradina Ta Doamne!
Iti simt respiratia ta Doamne,
Printre rauri ce curg la vale,
Din muntele Tacerii;
Care freamata de-al tau Dor.
Rugaciunea mea,
E o poarta care strabate galaxii,
Apa lacrimeaza sub privirea Ta,Doamne!
Sa-ti spale picioarele obosite,de Drum;
Pasiunea Tineretii-si canta cantecul Nume!
Sub poarta Tacerii,Doamne,
Cosul cu daruri se revarsa!
Impletit de panza durerii,
Ca nu te putem atinge,
Decat simti cu inima frumusetea
DaruluiTau!
Iti multumesc Doamne!
Ca m-ai creeat;
Ca mi-ai dat forma dupa al tau chip drag;
Te-am rastignit de-atatea ori,cu fapta mea jalnica,
Plina de pacat;
Iar tu cu privirea Ta,
M-ai vindecat.
De boli si de moarte,
M-ai scapat!
Ochii tai m-au privit .
La rascruce de Drumuri,
Si mi-ai luminat calea,
Prin Toiagul tau roditor,
Care mi l -ai intins printre nori,
Sa ma sprijin,cand m-am obosit de drum.
M-ai si incaltat si m-ai luat in brate,
Ca sa nu simt spinii,pe unde treceam,
Ce- mi rodeau semintele Trufiei,
Si ale Amagirii desarte.
M-ai spalat, Doamne, in apa Iordanului,
Si m-ai  botezat,
Curatand-mi pacatele,
Ce nu ma lasau sa te cunosc;
Si ce-am facut eu, Doamne?
Eu o frunza,luata de vant?
M-am rupt din copacul iubirii,
Si al vietii cristal ,
Si am plutit colo,ici,
In bataia vantului,si a furtunilor val;
Frunza pe apa,
Uscata de griji!
Uitand sa ma nchin,
Pamantului,focului,apei si cerului ;
Spirit adormit,ce eram,
Uitand sa multumesc ,
Si ierbii ce-o calc,
Ca  exista totusi...
Si ma lasa s-o ating,
Cu pasul ce-l fac,
Doamne ca esti; Creator al creatiei create!
Ma -nclin tie,Tata!
Si- ti spun doar;
TE IUBESC!
  15 DEC 2013 Cotfas Doina

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu